<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Zao.ro &#187; gabi</title>
	<atom:link href="http://zao.ro/author/gabi/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://zao.ro</link>
	<description>ponturi în vreme de criză</description>
	<lastBuildDate>Sun, 05 Feb 2012 09:09:09 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Retete naturiste</title>
		<link>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/retete-naturiste/</link>
		<comments>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/retete-naturiste/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 30 Jul 2010 09:20:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>gabi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Alternativa naturista]]></category>
		<category><![CDATA[cataplasme]]></category>
		<category><![CDATA[ceaiuri alifi]]></category>
		<category><![CDATA[retete naturiste]]></category>
		<category><![CDATA[siropuri]]></category>
		<category><![CDATA[sucurii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://zao.ro/?p=111</guid>
		<description><![CDATA[ALIFII ALIFIA DE COADA SORICELULUI Se infierbanta bine 90 gr de unt nesarat sau untura de porc, se adauga 15 gr de flori de coada soricelului, proaspete si taiate marunt, se lasa sa sfaraie scurt in grasime, se amesteca si se da tigaia deoparte, lasandu-se la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste usor,<a href="http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/retete-naturiste/"> <br /><br /> (citeste mai mult...)</a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<h3>ALIFII</h3>
<ul>
<li>ALIFIA DE COADA          SORICELULUI</li>
</ul>
<p>Se infierbanta bine          90 gr de unt nesarat sau untura de porc, se adauga 15 gr de flori de coada          soricelului, proaspete si taiate marunt, se lasa sa sfaraie scurt in grasime,          se amesteca si se da tigaia deoparte, lasandu-se la macerat pana a doua          zi, cand se incalzeste usor, se strecoara prin tifon si se introduce in          borcan uscat, care se pastreaza la frigider. Cu aceasta alifie se trateaza          hemoroizii.<span id="more-111"></span></p>
<ul>
<li>ALIFIA DE DRAGAICA (SANZIENE)</li>
</ul>
<p>1 kg unt, margarina          sau untura de porc fara sare, se topeste. Se pun florile taiate marunt,          cam 2 pumni, se adauga 50 gr ceara de albine, se amesteca cu o lingura          din lemn pana se coloreaza in maroniu, apoi se ia de pe foc si se lasa          la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste usor si se strecoara prin          tifon. Se pastreaza la frigider in cutii sau borcane. Se trateaza prin          masare sau frectie: bolile de piele, ale gusii, ale glandei tiroide, ulceratiile          canceroase, tumoarea canceroasa de pe laringe. În acest ultim caz se foloseste          si ceaiul preparat din 300 gr flori de filimica, 100 gr coada soricelului,          100 gr urzica, la 2 l de apa, care se bea cu inghitituri mici din 20 in          20 de minute.</p>
<ul>
<li>ALIFIA DE GALBENELE</li>
</ul>
<p>Se iau 2 pumni de          flori, frunze si tulpini, se taie marunt, se pun in 1 kg unt, margarina          sau untura de porc, fara sare, 50 gr ceara de albine, iar cu o lingura          din lemn se amesteca pana devine maroniu, apoi se lasa la macerat pana          a doua zi, cand se incalzeste si se strecoara prin tifon. Se tine la frigider          in borcane sau cutii. Se trateaza prin masare usoara pe zona afectata:          varicele, flebita, ulcerul varicos, diverse fistule, degeraturile, arsurile,          cancerul mamar, leziuni ale sanului, se reduc cicatricile, impotriva ciupercilor          de la picioare, a umflaturilor, abceselor, pustulelor, reumatismului etc.</p>
<ul>
<li>ALIFIA DE MUSETEL</li>
</ul>
<p>Se prepara ca mai          sus si se foloseste pentru masaj in cazul hemoroizilor, vindecarea ranilor</p>
<ul>
<li>ALIFIA DE TATANEASA:</li>
</ul>
<p>4-6 radacini de tataneasa          proaspete si spalate se taie fin, se prajesc la foc iute in 250 gr grasime,          se lasa la macerat peste noapte, iar a doua zi se incalzeste si se strecoara          prin tifon, dupa care se depoziteaza in borcane sau cutii, la rece. Se          foloseste cu succes in tratarea ranilor la oameni si animale.</p>
<ul>
<li> ALIFIA DE TURITA MARE:</li>
</ul>
<p>din 2 maini pline de frunze, flori si tulpini, taiate marunt, la 250 gr          grasime, se prajesc la foc iute, se lasa la macerat pana a doua zi, apoi          se incalzesc si se strecoara. Se recomanda in varice si ulceratiile gambei</p>
<ul>
<li>ALIFIA DE VASC</li>
</ul>
<p>bobitele proaspete          si albe ale vascului se amesteca la rece cu grasimea pana se formeaza          o alifie. Se foloseste prin masarea zonei afectate in caz de degeraturi</p>
<p>CATAPLASME</p>
<ul>
<li>CATAPLASME CU TARATE</li>
</ul>
<p>O mana de tarate de grau cat mai proaspete se combina cu apa calduta,          amestecand mereu pentru omogenizare, pana cand se formeaza o pasta, care          apoi va fi pusa intr-un tifon cu ochiuri rare si va fi aplicata pe locurile          afectate, tinandu-se minimum jumatate de ora. Prin aceasta metoda, crustele          sunt inmuiate, este favorizata normalizarea metabolismului local. Dupa          aplicatia cu tarate, se lasa sa se usuce pielea, dupa care va fi aplicat          un unguent de tataneasa.</p>
<ul>
<li>CATAPLASME CU HREAN</li>
</ul>
<p>Se curata 1-2 radacini de hrean, se spala, apoi se dau pe razatoarea          cea mica. Produsul obtinut se asaza pe un tifon si se aplica pe ceafa.          Recomandari: da rezultate foarte bune in vindecarea migrenelor        si a durerilor de cap.</p>
<h3>CEAIURI</h3>
<ul>
<li>. CEAI DE BRUSTURE</li>
</ul>
<p>1 lingurita rasa de radacina de brusture se pune peste noapte la macerat          in 1 litru de apa, se incalzeste dimineata si se strecoara. Se foloseste          in caz de febra, insuficienta respiratorie, artrita, guta, epilepsie.          Se beau zilnic 2-3 cesti cu ceai.</p>
<ul>
<li>CEAI DE COSUL POPII (NALBA):</li>
</ul>
<p>se foloseste numai ca extract rece. Se pune 1 lingurita cu varf de planta          la 1 litru de apa, se lasa peste noapte la macerat, iar dimineata se incalzeste          usor. Se recomanda in inflamatiile mucoaselor gastro-intestinale, gastrite,          inflamatiile mucoaselor vezicale, ale cavitatii bucale, in caz de secretie          pulmonara abundenta, bronsite, tuse, raguseala puternica, amigdalita,          laringita, gura uscata, emfizem pulmonar. Se beau 2-3 cesti de ceai pe          zi.</p>
<ul>
<li>CEAI DE CIMBRU</li>
</ul>
<p>1 lingurita cu varf de planta oparita in 250 ml de apa, se lasa sa stea          putin. Se foloseste in stimularea fluxului diuretic si ciclului lunar,          accelereaza avorturile si nasterea normala, grabind iesirea fatului din          trupul mamei. Este un bun leac impotriva leprei, a paraliziei, a bolilor          de nervi. Baut dimineata in loc de cafea are un efect binefacator, o prospetime          a spiritului, o senzatie placuta la stomac, lipsa tusei de dimineata,          o stare generala buna. Se foloseste si in crampele abdominale, stomacale          si menstruale, ca si in spasmele organelor pelviene (genitale). Asociat          in parti egale cu patlagina ingusta, cimbrul si-a dovedit eficacitatea          in combaterea afectiunilor cailor respiratorii, a secretiilor abundente          bronsice, a astmului bronsic, in tusea convulsiva. Se beau 2-3 cesti pe          zi, iar in crizele de epilepsie se beau 2 cesti pe zi, timp de 3 saptamani,          cu intrerupere de 10 zile</p>
<ul>
<li>CEAI DE CIUBOTICA CUCULUI</li>
</ul>
<p>se prepara ca mai sus. Este recomandat impotriva insomniei, in tulburarile          nervoase, are efecte linistitoare asupra inimii si a nervilor, are efect          depurativ, elimina substantele toxice, calmeaza migrena, cefaleea, elimina          calculii vezicii urinare. Se beau 2-3 cesti pe zi.</p>
<ul>
<li>CEAI DE COADA CALULUI</li>
</ul>
<p>1 lingurita cu varf de planta la 1 litru de apa clocotita, se opareste,          se lasa sa stea putin sa se infuzeze, se strecoara si se beau cate 2-3          cesti pe zi, caldut, cu inghitituri mici. Este recomandat in dureri reumatismale,          artrite si nevralgii, hemoragii si varsaturi cu sange, in cazul racelilor          vezicale, a durerilor spastice, ajuta in retentiile de apa in pericard,          in pleura sau in tulburarile renale de dupa scarlatina si alte boli infectioase          grele cu dereglari in eliminarea apei. Se mai foloseste in eruptii de          piele insotite cu mancarimi. Coada calului amestecata cu sunatoare, oparita          si consumata 1-2 cesti pe zi, in timp ce seara se consuma hrana solida,          ajuta in incontinenta urinara. Se recomanda gargara de coada calului in          amigdalite, inflamatii ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, sangerari          ale gingiilor, gingivite, fistule si polipi in cerul gurii si gat, in          tumori maligne, acestea din urma putand fi stopate.</p>
<ul>
<li> CEAI DE COADA SORICELULUI</li>
</ul>
<p>se prepara ca mai sus. Se recomanda in cazul ciclului neregulat, menopauzei,          cancerului la organele pelviene, in cazul inflamarii ovarelor, in incontinenta          urinara, leucoree. Se fac bai de sezut si se beau 1-2 cesti pe zi. În          prolaps uterin se fac bai de sezut si se beau 4 cesti pe zi, impreuna          cu cretisoara. Este recomandat si in congestii cerebrale insotite de dureri,          impotriva ametelilor, a greturilor, a bolilor de ochi insotite de lacrimari,          a durerilor acute de ochi, a hemoragiei nazale, in migrena cauzata de          schimbarea vremii.</p>
<ul>
<li>CEAI DE CRETISOARA</li>
</ul>
<p>se face o infuzie din 1 lingurita cu varf de planta la 1 l apa clocotita.          Se beau 2-3 cesti pe zi si este indicat in febra pricinuita de rani purulente,          leziuni, abcese neglijate, in urma extractiilor dentare, indeparteaza          slabiciunile musculare (adinomiile, miopatiile) si articulare, ajuta in          anemii, in leziunile postnatale, in relaxarea organelor pelviene la femeile          care au avut nasteri grele sau predispozitia spre avort (pentru fixarea          sarcinii) si fortifierea fibrelor uterine in toate bolile de femei. În          asociere cu traista ciobanului se foloseste in histeroptoza (prolaps uterin)          si hernii inghinale. În aceste cazuri se beau 4 cesti pe zi. În obezitate          se beau 2-3 cani de ceai.</p>
<ul>
<li> CEAIUL DE DRAGAICA (SANZIENE)</li>
</ul>
<p>se prepara ca mai sus. Se foloseste in bolile de ficat, rinichi, pancreas,          splina, este indicat pentru cei care sufera de tulburari ale sistemului          limfatic, in cloroza, hidropizie, junghiuri intercostale, epilepsie, isterie,          boli ale nervilor, retentie urinara, nisip si piatra (calculi) la rinichi,          vezica urinara, in bolile gusei, a glandei tiroide, cancerul limbii, ulceratii          canceroase, boli de piele de natura canceroasa. Se beau pana la 4 cesti          de ceai pe zi, iar in afectiunile de piele se foloseste si alifia.</p>
<ul>
<li>CEAI DE FILIMICA (GALBENELE)</li>
</ul>
<p>se face infuzie din 1 lingurita de flori la 250 ml de apa clocotita, timp          de 2-3 minute, se strecoara, se beau 3 cani pe zi, cu inghitituri rare.          Este recomandat pentru icterul infectios, are efect de curatire, stimuleaza          circulatia sangelui, vindecarea ranilor, in boli gastro-intestinale, in          crampe si ulcere stomacale, in inflamatii ale colonului, hematurie, viroze          si infectii bacteriene.</p>
<ul>
<li>CEAI DE MACRISUL IEPURELUI</li>
</ul>
<p>se opareste 1 lingura de frunze proaspete cu 1 l apa clocotita. Înlatura          pirozisul (arsurile la stomac), tulburarile hepatice si digestive usoare.          Se beau 2 cani pe zi, incalzite, contra icterului, nefritei, eruptiilor          cutanate, viermilor.</p>
<ul>
<li>CEAI DE MATASE DE PORUMB</li>
</ul>
<p>se opareste 1 lingurita cu varf la 250 ml de apa clocotita, se lasa putin          in repaus, nu se indulceste. Se recomanda in bolile cailor urinare cu          formatie litiazica (formare de calculi), in edeme, nefrite, catar vezical,          artrite, reumatism, in incontinenta urinara, in colicile renale. Se bea          la fiecare 2-3 ore cate 1 lingura plina de ceai.</p>
<ul>
<li>CEAI DE MUSETEL</li>
</ul>
<p>se face infuzie din 1 lingurita de flori la 250 ml de apa clocotita, timp          de 2 minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi. Este indicat in crampe          si dureri abdominale (colici), balonari, diaree, eruptii, dureri de stomac,          secretii stomacale abundente, tulburari menstruale, alte afectiuni ale          organelor pelviene, insomnii, epididimita, febra, dureri de pe urma ranilor,          dureri de dinti. Se fierbe 1 l vin cu 1 pumn de musetel, se bea dimineata          1 pahar si unul seara, in caz de retentie urinara, maxim 8 zile.</p>
<ul>
<li> CEAI DE NUC</li>
</ul>
<p>1 lingurita cu varf de frunze taiate marunt se oparesc cu 250 ml de apa          clocotita. Se foloseste in caz de tulburari digestive, constipatii, inapetenta,          in curatirea sangelui, diabet, contra icterului.</p>
<ul>
<li>CEAI DE OBLIGEANA</li>
</ul>
<p>1 lingurita rasa de radacina se lasa peste noapte la macerat in 250 ml          de apa rece. Dimineata se incalzeste si se strecoara. Se bea cate o inghititura          inainte si dupa fiecare masa. Este indicat in cazul slabirii generale          a organismului, a organelor digestive, in balonari stomacale, intestinale,          colici, dereglari glandulare, artrita, la curatirea mucozitatilor intestinelor          si stomacului de secretiile abundente, in hipometabolism, hipotonie intestinala,          cloroza si hidropizie.</p>
<ul>
<li>CEAI DE PAPADIE</li>
</ul>
<p>se prepara ca mai sus. Se bea cu inghitituri mici, cu 1 ora inainte si          dupa micul dejun. Este recomandat ca depurativ, pentru stimularea digestiei,          sudorific, diuretic, stimulent, face sangele mai subtire, ajuta bolile          biliare si hepatice.</p>
<ul>
<li>CEAI DE PATLAGINA INGUSTA</li>
</ul>
<p>se face infuzie din 1 lingurita de planta la 250 ml de apa clocotita,          timp de 3 minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi. Este recomandat          impotriva maladiilor aparatului respirator, secretii abundente, tuse,          astm bronsic, tuberculoza pulmonara, curata stomacul de toxine, pentru          bolnavii de ficat, rinichi, cei cu infatisare palida, care fac eruptii,          eczeme, la copiii firavi, bolnaviciosi, care nu se dezvolta normal, desi          sunt hraniti in conditii bune.</p>
<ul>
<li>CEAI DE PEDICUTA<br />
1 lingurita rasa de pedicuta se opareste in 250 ml de apa clocotita timp          de 2 minute. Se bea 1 ceasca pe zi, dimineata, pe stomacul gol, cu 1 ora          inainte de micul dejun, inghititura cu inghititura. În cazul cirozei hepatice          sau cancerului hepatic se beau zilnic 2 cesti. Este indicat pentru reumatici          si bolnavii de artrita, chiar daca prezinta modificari ale articulatiilor,          in caz de constipatie cronica si hemoroizi. Este recomandat in toate bolile          cailor urinare, a organelor genitale, la dureri si tumefieri ale testiculelor,          in colicile renale, hepatite, tumori ale tesutului conjunctiv al ficatului,          chiar daca sunt deja maligne.</li>
<li>CEAI DE PODBAL<br />
se foloseste 1 lingurita          de flori si frunze amestecate in parti egale la 1 litru de apa clocotita,          care se opareste si se lasa la racit. Se recomanda in bronsite, laringite,          faringite, astm bronsic, pleurezie, tuberculoza pulmonara, tuse, raguseala.          Se beau mai multe cani pe zi indulcite cu miere de albine.</li>
<li> CEAI PENTRU TUSE</li>
</ul>
<p>se amesteca podbal, lumanarica, cuscrisor (mierea ursului sau plamanarica),          patlagina ingusta in parti egale. Se iau 2 lingurite din amestecul de          plante la 250 ml de apa clocotita si se oparesc. Se beau zilnic 3 cesti,          calde, indulcite cu miere, inghititura cu inghititura.</p>
<ul>
<li> CEAI DE PUFULITA CU FLORI MICI</li>
</ul>
<p>se opareste 1 lingurita cu varf de planta la 250 ml de apa clocotita,          se lasa sa stea putin. Se beau 2 cani pe zi, prima dimineata, pe stomacul          gol, iar a doua seara, cu 1 ora inainte de cina. Se recomanda pentru prostatita          cronica, in hipertrofie a prostatei, in cancer vezical sau la prostata.</p>
<ul>
<li>CEAI DE ROSTOPASCA</li>
</ul>
<p>se prepara ca mai sus. Are leac in bolile hepatice grave, curata sangele          si ficatul, are influenta benefica asupra metabolismului, este folosit          cu succes in afectiunile biliare, renale si hepatice. În combinatie cu          urzica si mladite de soc, este indicat in leucemie.</p>
<ul>
<li> CEAI DE SALVIE</li>
</ul>
<p>prepararea ca mai sus. Recomandare sub forma de gargara in gingivite,          paradontoze. Baut ca ceai, are efecte asupra paraliziilor, apoplexiei,          in combaterea transpiratiei nocturne, spasmelor, in afectiunile maduvei          spinarii, in dereglari glandulare, in tremurul membrelor, asupra ficatului          bolnav, a balonarilor. Are actiune depurativa, elimina mucozitatile prea          abundente din aparatul respirator, stimuleaza pofta de mancare, combate          diareea si tulburarile intestinale. Se mai poate recomanda in amigdalite,          boli de gat, abcese dentare, inflamatii ale laringelui si cavitatii bucale,          ajuta dintii care se misca, gingiile care sangereaza.</p>
<ul>
<li>CEAI DE SPLINUTA</li>
</ul>
<p>de regula se prepara impreuna cu dragaica, urzica moarta, in parti egale.          Se ia 1 lingurita de plante la 250 ml de apa clocotita, se lasa sa stea          putin, se beau 3-4 cesti pe zi. Se recomanda in bolile si hemoragiile          intestinale, in afectiuni renale, in racordarea la rinichiul artificial,          in stari sufletesti dupa un soc de ordin depresiv, deceptii, stari sufletesti          stresante.</p>
<ul>
<li>CEAI DE SUNATOARE</li>
</ul>
<p>se opareste 1 lingurita cu varf la 250 ml de apa clocotita, timp de 1-2          minute. Se consuma 2-3 cani pe zi. Se recomanda in leziuni nervoase, boli          nervoase, rani de pe urma unor lovituri si vatamari prin ridicat, in diaree,          in nevralgia trigemenului, astenie insotita de insomnii, in tulburari          de vorbire, somn agitat, accese de isterie, somnambulism, incontinenta          urinara, depresii, dereglari ale ciclului menstrual.</p>
<ul>
<li>CEAI DE TATANEASA</li>
</ul>
<p>se pun peste noapte, la rece, 2 lingurite de radacina taiata marunt, in          250 ml de apa rece. Dimineata se incalzeste usor si se strecoara. Se beau          3 cani pe zi, cu inghitituri mici. Este indicat in ulcerul gastric, combinat          cu 50 gr galbenele, 50 gr troscot. Se foloseste in bronsite, afectiuni          ale aparatului digestiv, hemoragii stomacale, pleurezii.</p>
<ul>
<li> CEAI DE TRAISTA CIOBANULUI</li>
</ul>
<p>se opareste 1 lingurita de planta la 250 ml de apa clocotita, timp de          2-3 minute. Se beau zilnic 2-3 cesti. Se recomanda in hemoragii nazale,          stomacale, intestinale, metroragii, hipermenoree, in rani sangerande.          În bolile de femei se beau cu 8-10 zile inainte de venirea ciclului cate          2 cesti. Acest ceai se foloseste si in reglarea ciclului in perioada pubertatii.          Pe timpul menopauzei se beau cate 2 cesti timp de 30 de zile, cu pauza          de 21 de zile, repetandu-se periodic.</p>
<ul>
<li>CEAI DE TURITA MARE</li>
</ul>
<p>se prapara o infuzie din 1 lingurita de planta la 250 ml de apa clocotita,          timp de 2 minute. Se beau zilnic 2 cesti. Se recomanda in inflamatiile          gatului si ale gurii, cum ar fi laringita, stomatita ulceroasa, de asemenea          in caz de anemie, rani, reumatism, lumbago, tulburari digestive, ciroza          hepatica, in bolile splenice, emfizem pulmonar, cord marit, dilatarea          stomacului si a intestinelor, in bolile renale si vezicale.</p>
<ul>
<li> CEAI DE URZICA</li>
</ul>
<p>se prepara ca mai sus. Recomandat in eczeme, dureri de cap, eliminarea          nisipului de la rinichi si in bolile renale, fiind depurativ si hematopoetic,          are influenta pozitiva asupra pancreasului, scade glicemia, vindeca bolile          si inflamatiile cailor urinare, are si efect laxativ, fiind indicat in          cura de primavara.</p>
<ul>
<li> CEAI DE URZICA MOARTA GALBENA</li>
</ul>
<p>se prepara ca mai sus si se beau 2 cesti pe zi. Are efecte benefice in          caz de tulburari si dureri menstruale, asupra glandelor pelviene, in retentie          urinara, in boli ale cailor urinare si renale grave, in tulburari digestive,          contra ulceratiilor si a varicelor.</p>
<ul>
<li>CEAI DE VENTRILICA</li>
</ul>
<p>se face o infuzie, se beau 2 cesti pe zi, neindulcite. Îndeparteaza secretiile          stomacale abundente, tulburarile intestinale, combate nervozitatea care          provine din suprasolicitarea intelectuala, indeparteaza senzatiile de          ameteala, are efect asupra memoriei, asupra secretiilor si eczemelor cronice.          Amestecat cu telina inlatura debilitatile nervoase si starile melancolice.          Are rezultate bune si in cazul reumatismului, artritelor, icterului, nisipului          in urina.</p>
<ul>
<li> CEAI DE VASC</li>
</ul>
<p>se pregateste doar ca extract rece, din 1 lingurita de planta la 250 ml          de apa rece, lasat la macerat peste noapte. Daca este necesara o cantitate          mai mare, se poate pastra cald in termos. Se recomanda in epilepsie, impotriva          spasmelor cronice, a acceselor de isterie, influenteaza pozitiv functionarea          intregului sistem glandular, stimuland metabolismul, are actiune asupra          pancreasului, diabetului, tulburarilor hormonale. În aceste cazuri se          beau 2 cesti pe zi. Împotriva arterosclerozei, apoplexiei are efect hemostatic.          Tras rece pe nas opreste hemoragiile nazale. Consumat ca ceai, opreste          hemoragiile pulmonare si intestinale din timpul tifosului si dizenteriei.          Scade tensiunea arteriala la hipertensivi si creste tensiunea la hipotensivi.          Are actiune in cazul congestiei cerebrale, a senzatiilor de ameteala,          vajaitului in urechi, tulburarile de vedere, cardiace si circulatorii.</p>
<h3>COMPRESE</h3>
<ul>
<li>COMPRESE CU BRUSTURE:</li>
</ul>
<p>frunzele proaspete se spala, se zdrobesc, se aplica sub forma de cataplasma,          de mai multe ori pe zi pana dispare cauza. Este recomandata in entorse,          luxatii, picioare ranite de prea mult umblat, arsuri, leziuni ulceroase,          plagi usturatoare.</p>
<ul>
<li> COMPRESE CU CRETISOARA</li>
</ul>
<p>se spala o cantitate corespunzatoare de plante proaspete, se zdrobesc          pe un fund de lemn cu un sucitor de taietei, se aplica sub forma de compresa          pentru vindecarea ranilor, intepaturilor, taieturilor.</p>
<ul>
<li>COMPRESE CU MUSETEL</li>
</ul>
<p>se toarna 1 l lapte clocotit deasupra a 2 linguri de musetel, se lasa          sa stea 2-3 minute, se strecoara si se aplica sub forma de comprese calde.          Este recomandata compresa calda in durerile de ochi, conjunctivite, alte          inflamatii ale ochilor, in eruptii cutanate care provoaca mancarimi sau          supuratii, iar sub forma de gargara in durerile de dinti, precum si la          spalarea ranilor.</p>
<ul>
<li>COMPRESE CU PATLAGINA ÎNGUSTA</li>
</ul>
<p>frunzele proaspete se spala, se zdrobesc pana se formeaza o pasta (terci),          care se aplica pe zona interesata. Este recomandat in rani, crapaturi          la picioare, taieturi, intepaturi de insecte, muscaturi de caine turbat,          animale veninoase. Frunzele frecate in maini cu sare si aplicate la gat,          vindeca gusa, iar la picioare vindeca basicile sau rosaturile de la incaltaminte.          Este recomandata compresa si in cazul bolilor canceroase ale glandelor.</p>
<ul>
<li>COMPRESE CU PODBAL</li>
</ul>
<p>se prepara ca mai sus. Este recomandat a se folosi compresa in boli de          plamani, erizipel, leziuni ale tesutului cu umflaturi vinetii, in inflamatii          ale bursei sinoviale, in ulcerul scrofulos. Vaporii de podbal sunt utili          in bronsite cronice si in insuficienta respiratorie sau sufocanta.</p>
<ul>
<li>COMPRESE CU TERCI DE TATANEASA</li>
</ul>
<p>se prepara din radacinile bine spalate, macinate fin, amestecate cu apa          clocotita si cateva picaturi de ulei, pana se formeaza un terci, care          se intinde pe o panza, apoi se aplica local calda, legand-o strans pe          zona afectata. Se recomanda in paralizia membrelor atunci cand maladia          provine din surmenaj, luxatie, entorsa sau apoplexie. Cu acest terci se          retrag si tumefierile la glezne si incheieturile mainilor. Pot aduce alinare          in paraplegie, ulcer varicos, tumefieri reumatice ale muschilor, noduri          de artrita, umflaturi, dureri de ceafa (spondiloza cervicala), inflamatii          ale pielii piciorului, calmeaza durerile dupa amputari.</p>
<ul>
<li>COMPRESE CU ABURI DE TRAISTA CIOBANULUI</li>
</ul>
<p>se pun 2 maini pline de planta proaspata intr-o sita care se tine pe aburi.          Planta inmuiata la abur se pune pe o bucata de panza care se aplica sub          forma de compresa pe zona afectata. Se recomanda in cazul sanilor umflati,          in hemoragiile renale, in hernia inghinala.</p>
<ul>
<li>COMPRESE CU URZICA MOARTA GALBENA</li>
</ul>
<p>se prepara din 3 lingurite cu varf de planta la 250 ml de apa clocotita.          Se umezesc carpe (tifon) cu aceasta infuzie si se aplica sub forma de          comprese calde contra ulceratiilor si varicelor.</p>
<tr>
<td width="68%" align="left" valign="top"></td>
</tr>
<tr>
<td width="68%" align="center" valign="top"></td>
</tr>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/retete-naturiste/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Index alfabetic al afectiunilor care se trateaza cu ajutorul plantelor medicinale &#8211; partea 4</title>
		<link>http://zao.ro/medicina/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-4/</link>
		<comments>http://zao.ro/medicina/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-4/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 30 Jul 2010 09:08:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>gabi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Alternativa naturista]]></category>
		<category><![CDATA[Medicina]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://zao.ro/?p=109</guid>
		<description><![CDATA[Tabagism- pedicuta, valeriana. Tahicardie- leustean, maturice, narcisa alba, paducel, ruscuta de primavara. Taieturi- albastrele, aloe, anin alb, calapar, ceapa, cicoare, ciumafaie, coacaz negru, crin de padure, hrean, margareta. Ten iritat- lumanarica, musetel, orez. Ten seboreic- brustur, cimbrisor, cimbru de gradina, coada racului, lamaie. Tenie- dovleac, dud, nuc. Tensiune cerebrala- deditei, levantica, talpa gastei. Tensiune oscilanta-<a href="http://zao.ro/medicina/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-4/"> <br /><br /> (citeste mai mult...)</a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Tabagism- pedicuta, valeriana.<br />
Tahicardie- leustean, maturice, narcisa alba, paducel, ruscuta de primavara.<br />
Taieturi- albastrele, aloe, anin alb, calapar, ceapa, cicoare, ciumafaie,            coacaz negru, crin de padure, hrean, margareta.<br />
Ten iritat- lumanarica, musetel, orez.<br />
Ten seboreic- brustur, cimbrisor, cimbru de gradina, coada racului,            lamaie.<span id="more-109"></span><br />
Tenie- dovleac, dud, nuc.<br />
Tensiune cerebrala- deditei, levantica, talpa gastei.<br />
Tensiune oscilanta- paducel, vasc.<br />
Ten uscat- coada soricelului, floarea soarelui, maslin, nalba.<br />
Toxicoza gravidelor- steregoaie, usturoi.<br />
Toxiinfectii alimentare- anason, menta, musetel, nasturel, nuc.<br />
Traheite- ceapa, iarba mare, jneapan, lemnul Domnului, lemn dulce, leustean,            lichen, lumanarica, nalba, patlagina, plamanarica, scai vanat, sovarf,            vasc.<br />
Traheobronsite- mustar negru, porumb, ridiche neagra, smochine, telina.<br />
Transpiratie excesiva- anin alb, anin negru, calin, dalac, gorun, mesteacan,            nuc, pir, salcie, salvie, stejar.<br />
Traumatisme- brustur, tataneasa, usturoita.<br />
Tricomonas- galbenele, hamei, iasomie de padure, tataneasa.<br />
Tricofitie- marul lupului, porumb.<br />
Trigliceride in exces- Ginseng, lamaie.<br />
Tristete- roinita, salcie.<br />
Tromboflebita- aloe, catina, grau, grausor, limba boului, limba cainelui,            pecetea lui Solomon, prun.<br />
Tromboze- ceapa, ghiocei, salata, talpa gastei, usturoi.<br />
Tuberculoza- afin, aloe, alun, angelica, capsun, catina, coacaz negru,            coada calului, fasole, fragi, frasin, Ginseng, gutui, hamei, hrean,            lamai, lichen, merisor de munte, naprasnic, navalnic, nuc, pepene galben,            pin, plamanarica, plop negru, rostopasca, salcie, schinduf, sfecla rosie,            tataneasa, trandafir, troscot, turita mare, turta, telina, urzica moarta            alba, usturoi, zmeur.<br />
Tulburari ale permeabilitatii capilare- brad, hrean, lamai.<br />
Tulburari ale secretiei biliare- anason, capsun, coacaz rosu, fragi,            frasin, sunatoare.<br />
Tulburari ale sistemului nervos- pelin, rozmarin, talpa gastei.<br />
Tulburari cardiace- cretusca, deditei, paducel, rozmarin, unguras, valeriana.<br />
Tulburari de apetit- ghintura, pelin, pepene galben, pepene rosu.<br />
Tulburari de ciclu menstrual- angelica, cimbru de gradina, cretisoara,            dracila, leustean, patrunjel, rozmarin.<br />
Tulburari de circulatie- afin, arnica, castan salbatec, coada soricelului,            dalac, Ginseng, ienupar, porumb, usturoi.<br />
Tulburari de crestere la copii- castan, caise, turta.<br />
Tulburari de echilibru- Ginko-Biloba, Ginseng.<br />
Tulburari de memorie- crin alb, crin de padure, Ginko-Biloba, nufar            alb.</p>
<p>Tulburari de menopauza- paducel, pir, soia, talpa gastei, vasc.<br />
Tulburari digestive- fragi, frasin, ghimber, levantica, musetel, obligeana,            praz, salvie, schinduf, sovarf, vita de vie.<br />
Tulburari dispeptice- musetel, podbal, tarhon.<br />
Tulburari endocrine- marar, porumb, salcie, zmeur,<br />
Tulburari gastro- intestinale- ciubotica cucului, coriandru, cretusca,            nalba, papadie, ridiche neagra, roinita, salvie, siminoc.<br />
Tulburari hormonale- coacaz negru, soc, zmeur.<br />
Tulburari mentale- Ginko-Biloba, papadie, roinita.<br />
Tulburari nervoase- arnica, roinita, salvie, talpa gastei, vasc.<br />
Tulburari neuro vegetative- grau, obligeana, roinita, ruscuta de primavara,            talpa gastei.<br />
Tulburari ovariene- limba mielului, roinita, zmeur.<br />
Tumori- angelica, banuti, brustur, catina, ceapa, Ginseng, grau, iarba            de Soaldina, macris, marar, patrunjel, rostopasca, stanjenei, turita            mare, telina, usturoi, varza, vasc.<br />
Tumorile anusului- brustur, canepa codrului, marul lupului.<br />
Tumori maligne- brustur, coada calului, galbenele, hrean, marar, schinduf,            toporas.<br />
Tumorile tubului digestiv- lichen, roinita.<br />
Tumorile vaginului- canepa codrului, marul lupului, rostopasca, tataneasa.<br />
Tuse- aloe, amareala, ardei, banuti, brad, brancuta, busuioc de camp,            carpen, calin, carcel, ceapa, cervana, cicoare, ciubotica cucului, coacaz            negru, coacaz rosu, coada soricelului, cretusca, curpen, feciorica,            ghimber, gutui, hrean, iarba mare, iedera, in, Ipcarige, isop, jneapan,            lemnul Domnului, lemn dulce, levantica, limba boului, limba mielului,            lumanarica, mac rosu de camp, mar, menta, merisor de munte, molid, nap,            navalnic, obligeana, omag, orz, ovaz, patlagina, pin, plamanarica, plop            negru, podbal, praz, ridiche neagra, salcam, salvie de camp, scai magaresc,            scai vanat, scorus de munte, smochine, stanjenei, sofran, sofranas,            talpa matei, tataneasa, tei, toporas, usturoi, vasc, ventrilica, vinerita,            volbura, zmeur.<br />
Tuse astmatica- cimbru de gradina, salcam.<br />
Tuse convulsiva- cimbrisor, cimbru de gradina, dalac, echinaceea, porumbar,            salata, salcam, scai vanat, sovarf, unguras, urzica moarta alba, varza,            vasc.<br />
Tuse cu secretii muco- purulente- ceapa, podbal, 3 frati patati.<br />
Tuse pe baze nervoase- deditei, maselarita, salata.<br />
Tuse spastica- cimbru de gradina, rostopasca, unguras, vasc.<br />
Tuse uscata- anason, ceapa, crin alb, crin de padure.<br />
Tiuituri in urechi- ceapa, urechelnita, usturoi.<br />
Ulcer varicos- (de gamba)- arnica, brad, castan salbatec, coada soricelului,            cretisoara, curcubetica, dalac, dumbravnic, iarba mare, isop, maces,            musetel, nuc, papadie, pochivnic, rapita, rachitan, roinita, rostopasca,            salvie, scanteiuta, sclipeti, soparlaita, tataneasa, turita mare, turta,            urzica, urzica mica, usturoi, varza, vindecea.<br />
Ulceratii- busuioc, calapar, coacaz negru, coada soricelului, gutui,            hamei, iarba rosie, lemn cainesc, limba mielului, lumanarica, maces,            musetel, nalba, nasturel, ovaz, patlagina, podbal, rachita, roinita,            salvie, sapunarita, tintaura, usturoita, ventrilica.</p>
<p>Ulceratii ale pielii- alun, angelica, anin alb, anin negru, asmatui,            brad, brustur, catina, cerentel, cimbrisor, ciubotica cucului, coada            racului, cretusca, crin de padure, crusin, curcubetica, dracila, drete,            feciorica, fragi, frasin, gorun, iarba neagra, lemnul Domnului, lemn            dulce, leustean, limba cainelui, marul lupului, mesteacan, salcie, schinel,            soc, sorbestrea, spanac, sporis, sunatoare, telina, unguras, vinarita.<br />
Ulceratii atone- hrean, iedera, levantica, patlagina, plamanarica, sclipeti,            urzica moarta alba.<br />
Ulceratii canceroase- brustur, coada calului, canepa codrului, ienupar,            marul lupului, rostopasca, tataneasa.<br />
Ulceratii infectate, supurate- albastrele, brustur, cimbru de gradina,            jneapan, patlagina, pelin, plamanarica, salcie.<br />
Ulceratii stomacale sau duodenale- aloe, angelica, arnica, brustur,            busuioc, capsun, ceapa, coada calului, coada soricelului, coriandru,            frasin, galbenele, lamai, macris, marul lupului, morcov, nuc, obligeana,            orz, patlagina, patrunjel, plamanarica, porumb, prun, pufulita cu flori            mici, roinita, rostopasca, salcam, scai magaresc, scaiul dracului, scanteiuta,            schinduf, sunatoare, tataneasa, troscot, turita mare, telina, tintaura,            varza, vulturica.<br />
Ulceratii zemuinde- brustur, canepa codrului.<br />
Umflaturi diverse- afin, arnica, catina, ciubotica cucului, coada calului,            coriandru, patlagina, pelin, slabanog, talpa gastei, urzica moarta alba.<br />
Uricemie- afin, mesteacan, deditei, jneapan, pin, pir, porumb, strugurii            ursului, zmeur.<br />
Urinari dificile- ceapa, dovleac, pir, pufulita cu flori mici, soc.<br />
Urticarie- anason, brustur, catina, coacaz negru, fumarita, grau, menta,            mesteacan, piciorul cocosului, porumb, rachitan, ridiche neagra, scumpie,            3 frati patati, trifoi rosu, valeriana.<br />
Uscaciunea tegumentelor- albastrele, floarea soarelui, grau, masline,            nalba.<br />
Usurarea durerilor la nastere- lemnul Domnului, lemn dulce.<br />
Vaginite- angelica, busuioc, coada soricelului, cretusca, echinaceea,            frasin, galbenele, gorun, hamei, musetel, nalba, pelin, pin, rachitan,            salcie, sunatoare, tataneasa, turita mare, urzica, urzica moarta alba.<br />
Varice- afin, aloe, alun, anason, armurar, castan comestibil, castan            salbatec, catina, ceapa, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului,            coada soricelului, dracila, galbenele, grausor, hrean, lamai, mur, naprasnic,            papadie, paducel, pecetea lui Solomon, praz, priboi, revent, salata,            salcie, salvie, tataneasa, troscot, tintaura, urzica mica, urzica moarta            alba, usturoi, visin, vita de vie.<br />
Varsaturi (voma)- anason, armurar, busuioc, cerentel, ciubotica cucului,            coada calului, coada soricelului, cuisoare, gutui, lamai, mar, mataciune,            menta, pelin, scumpie, siminoc, turita mare, tintaura, valeriana.<br />
Vanatai- brad, calapar, coada calului, telina.<br />
Vascozitate sangvina- lamai, sparanghel.<br />
Vergeturi- coada calului, cretisoara, iedera.<br />
Vertij- anason, ciubotica cucului, Ginko-Biloba, roinita, rozmarin.<br />
Veruci- busuioc, fag, ienupar, laptele canelui, morcov, ricin, smochine.<br />
Vicii ale sangelui- patrunjel, saschiu.<br />
Viermi intestinali- aloe, anason, calapar, cimbrisor, coriandru, fag,            feciorica, lamai, levantica, linarita, maces, maslin, nasturel, nuc,            pelin, prun, ridiche neagra, rodul pamantului, sapunarita, siminoc,            smochine, spanac, turta, telina, urechelnita, varza, vetrice.<br />
Viroze- afin, aloe, orz, sfecla rosie.<br />
Vitalitate scazuta- catina, grau, ovaz, orz.<br />
Vitiligo- afine, coada soricelului, corn, smochine, telina.<br />
Vopsirea parului- drobita, musetel. Zgomote in urechi- anason, paducel,            roinita, vasc. Xeroze- grau, in, nalba.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://zao.ro/medicina/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-4/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Index alfabetic al afectiunilor care se trateaza cu ajutorul plantelor medicinale &#8211; partea 3</title>
		<link>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-3/</link>
		<comments>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-3/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 30 Jul 2010 09:06:56 +0000</pubDate>
		<dc:creator>gabi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Alternativa naturista]]></category>
		<category><![CDATA[plante madicinale]]></category>
		<category><![CDATA[tratamente alternative]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://zao.ro/?p=107</guid>
		<description><![CDATA[Palpitatii- arnica, crin, crin de padure, dumbravnic, lacramioare, limba mielului, paducel, patlageaua rosie, roinita, salata, sparanghel, tei, toporas, unguras, vasc. Paludism- cicoare, lamai. Panaritiu- ceapa, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, crin, crin de padure, fenicul, grau, lumanarica, maslin, musetel, pecetea lui Solomon, schinduf, sclipeti, secara. Pancreatita- ceapa, lichen, orz, papadie, patlageaua rosie, pufulita cu<a href="http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-3/"> <br /><br /> (citeste mai mult...)</a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Palpitatii- arnica,            crin, crin de padure, dumbravnic, lacramioare, limba mielului, paducel,            patlageaua rosie, roinita, salata, sparanghel, tei, toporas, unguras,            vasc. Paludism- cicoare, lamai.<br />
Panaritiu- ceapa, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, crin,            crin de padure, fenicul, grau, lumanarica, maslin, musetel, pecetea            lui Solomon, schinduf, sclipeti, secara.<br />
Pancreatita- ceapa, lichen, orz, papadie, patlageaua rosie, pufulita            cu flori mici, schinel, siminoc.<br />
Papiloame- busuioc, ricin.<br />
Paralizie faciala- hrean, praz, priboi.<br />
Paralizii- aloe, angelica, brad, carpen, cimbru de gradina, dafin, dalac,            dumbravnic, ghimber, ghiocei, limba boului, macris, maselarita, norocel,            praz, rozmarin, vasc.<span id="more-107"></span></p>
<p>Paraplegii- lacramioare, norocel,</p>
<p>Parazitoze- anason, anghinare, buberic, capsun, ceapa, cicoare, cimbru            de gradina, ciumafaie, coacaz negru, coada racului, coada soricelului,            corn, crusin, cuisoare, ghintura, maslin, rostopasca, usturoi.<br />
Paraziti capilari- curcubetica, usturoi.<br />
Paraziti intestinali- dalac, fragi, frasin, hrean, Ipcarige, lamai,            morcov, negrilica, patlagina, pelin.<br />
Parestezii, pareze- dumbravnic, hrean, iedera, macris, norocel,<br />
Pareza nervilor periferici- ghiocei, vasc.<br />
Parkinson- catina, Ginko-Biloba.<br />
Parodontoza- brad, coacaz negru, hrean, nasturel, scaiul dracului, scai            vanat, sovarf.<br />
Pecingine- angelica, babornic, coada calului, coada soricelului, crusin,            dalac, fasole, lumanarica, macris, mar, maslin, mesteacan, naprasnic,            nuc, plamanarica, spanac, stanjenei, turta, urechelnita.<br />
Pediculoza- cimbru de gradina, curcubetica, iedera.<br />
Pelada- anghinare, hrean, mustar negru.<br />
Pelagra- limba boului, naprasnic, schinduf.<br />
Pemfigus- asmatui, brusture, cerentel.<br />
Periartrite- mustar negru, patlageaua rosie,<br />
Pericardita- castan salbatec, ceapa.<br />
Periflebite- alun, castan comestibil, usturoi.<br />
Pete pe piele- asmatui, batranis, babornic, coada soricelului, ghiocei,            hrean, laptele canelui, lamai, mesteacan, papadie, patlagina, pecetea            lui Solomon, ricin, scai magaresc, urechelnita.<br />
Picioare reci- hrean, Ginko-Biloba, usturoi.<br />
Picioare sensibile- lamai, grau, iedera.</p>
<p>Pielite- jneapan, merisor de munte, osul iepurelui, pin, strugurii ursului,            visin, zamosita.<br />
Pierderea memoriei- catina, Ginko-Biloba, nuc.<br />
Pierderi seminale- cerentel, stejar.<br />
Pigmentatii diverse- lamai, mesteacan, patrunjel.<br />
Pilo- nefrite- ghimpe, marar, pir, roiba.<br />
Piodermita- arnica, cerentel, cimbru de gradina, galbenele, plop negru,            sclipeti.<br />
Pioree- maslin, salba moale.<br />
Pistrui- batranis, bobornic, ceapa, fragi, ghiocei, hrean, lamai, mesteacan,            patlagina, pecetea lui Solomon, scai magaresc, soc, trandafir, urechelnita.<br />
Plagi- alun, angelica, anghinare, arnica, calapar, ceapa, cimbrisor,            ciubotica cucului, coada soricelului, cretisoara, cretusca, curcubetica,            dalac, dumbravnic, echinaceea, frasin, hrean, iarba de Soaldina, iarba            neaga, jneapan, lamai, lemnul Domnului, maces, mar, mesteacan, naprasnic,            nuc, pelin, sapunarita, smochin, sorbestrea, spanac, sunatoare, tataneasa,            trifoiste de balta, turta, telina, ventrilica, vindecea.<br />
Pleoape cazute- albastrele, silur.<br />
Pleoape inrosite- asmatui, mac rosu de camp.<br />
Pleurite- ceapa, cimbru de gradina, nalba, porumb, ruscuta de primavara,            ulm.<br />
Pletora- lamai, mar, patlageaua rosie, pepene galben, salata, varza,            visin, vita de vie.<br />
Pneumonie- ceapa, ciubotica cucului, coacaz negru, hrean, lichen, mustar            negru, nufar alb, omag, pin, smochin, vinerita.</p>
<p>Podagra- pecetea lui Solomon, porumb.<br />
Pojar- lamai, mac rosu de camp, maces.<br />
Polinevrite- ceapa, Ginseng, hrean, spanz.<br />
Polipi- coada calului, obligeana.<br />
Polipi uretrali- hrean, piperul baltii.<br />
Poliomielita- echinaceea, micsunele ruginite.<br />
Polutii nocturne- hamei, nufar alb.<br />
Porfirie- asmatui, castan comestibil.<br />
Presbitie- afin, morcov, telina.<br />
Prevenirea cancerului- lamai, morcov.<br />
Prevenirea racelilor- cuisoare, maces.<br />
Prevenirea ridurilor- castravete, lamai, masline.<br />
Prevenirea senescentei- praz, prun.<br />
Prolaps rectal- gorun, gutui, nalba.<br />
Prostata- aloe, bostan, coacaz negru, curpen, dalac, dovleac, echinaceea,            feciorica, ghimpe, iarba neagra, pepene galben, praz, prun, pufulita            cu flori mici, rasgoace, roinita, spanac, sparanghel, strugurii ursului,            vasc.<br />
Prurigo- afin, angelica, anghinare, asmatui, carpen, coacaz negru, coada            calului, cretisoara, curcubetica, lemn dulce, fasole, iarba mare, lacrimioara,            levantica, marar, menta, musetel, nasturel, nuc, ovaz, piciorul cocosului,            rachitan, roinita, scumpie.</p>
<p>Psihoze- obligeana, roinita, valeriana.<br />
Psoriazis- albastrele, angelica, coacaz negru, grau, ienupar, lasnicior,            menta, mur, nuc, orez, osul iepurelui, patlagina, pin, pir, rostopasca,            sapunarita, soc, 3 frati patati, telina, urzica mica,<br />
Purpura- arnica, brad, urzica mica.<br />
Ramolisment- lemn cainesc, nuc, Ginko-Biloba.<br />
Raceli- albastrele, anghinare, brustur, busuioc, carpen, calin, ceapa,            cimbru de gradina, ciubotica cucului, coacaz negru, ghimber, hrean,            isop, levantica, lichen de Islanda, limba boului, limba mielului, matreata            bradului, musetel, mustar negru, obligeana, orz, pin, pir, salcie, salvie            de camp, scortisoara, sfecla, smochine, soc, tei, toporas, trifoi alb,            turta, telina.<br />
Radiatii- catina, coacaz negru.<br />
Rahitism- ceapa, morcov, nasturel, nuc, praz, prun, ridiche neagra,            spanac, varza.<br />
Raguseala- anghinare, arnica, brancuta, busuioc de camp, cimbrisor,            cimbru de gradina, coacaz negru, dafin, gutui, lichen, limba boului,            lumanarica, menta, patrunjelul campului, plamanarica, podbal, telina,            ventrilica.<br />
Raie- crusin, iedera, lemn cainesc, pin.<br />
Rani- aloe, alun, arnica, asmatui, brad, brustur, buberic, busuioc,            calapar, catina, canepa codrului, cicoare, cimbrisor, cimbru de gradina,            ciumafaie, coada calului, cretisoara, crin alb, crin de padure, curcubetea,            drete, echinaceea, fag, fenicul, frasin, galbenele, Ginseng, gorun,            gutui, hrean, iarba mare, iarba rosie, in, Ipcarige, isop, jneapan,            lemn cainesc, lemn dulce, levantica, lichen, limba canelui, limba mielului,            lumanarica, maces, maghiran, marul lupului, mataciune, merisor de munte,            molid, musetel, nalba, naprasnic, nuc, obligeana, orez, paltin de camp,            patlagina, patrunjelul campului, pedicuta, pelin, perisor, pin, piperul            baltii, plamanarica, plop negru, podbal, priboi, rachitan, rachita,            rasgoace, rodul pamantului, roinita, rostopasca, rotunjoara, rozmarin,            nalba moale, salvie, salvie de camp, sanisoara, scai magaresc, scaiul            dracului, schinduf, schinel, sclipeti, sfecla, soc, sorbestrea, sovarf,            splinuta, stanjenei, steregoaie, strasnic, sunatoare, sofranas, stevie,            talpa gastei, talpa matei, toporas, trifoiste de balta, turita mare,            turta, tintaura, ulm, unguras, urzica, usturoita, ventrilica, vindecea,            vinerita, volbura.</p>
<p>Rani ale colului uterin- brad, galbenele.<br />
Rani anale- brad, gorun, stejar.<br />
Rani purulente- brad, ceapa, cerentel.<br />
Rani zemuinde- catina, coada racului, stejar.<br />
Rau de mare- lichen.<br />
Rectocolite- afin, angelica, corn, galbenele, mar.<br />
Regenerarea tesuturilor- aloe, anghinare, telina.<br />
Reglarea ciclului menstrual- calapar, galbenele.<br />
Regurgitari- cretisoara, cuisoare.<br />
Remineralizare- agris, coada calului.<br />
Retentia apei- anghinare, ceapa, coada calului, cretisoara, dalac, papadie,            splinuta.<br />
Retentie azotata- leustean, sparanghel.<br />
Retentie urinara- asmatui, babornic, fasole, limba mielului, mei pasaresc,            osul iepurelui, patrunjelul campului, rasgoace, scai vanat, trifoiste            de balta, telina, vita de vie.<br />
Retinopatii- afin, silur.<br />
Reumatism- afin, agris, aloe, anason, angelica, anghinare, anin alb,            asmatui, brad, brustur, buberic, carpen, capsun, catina, canepa codrului,            ceapa, cicoare, cimbrisor, ciubotica cucului, ciumafaie, coacaz negru,            coacaz rosu, coada calului, coriandru, cretusca, dafin, dalac, drete,            drobita, fasole, fragi, frasin, ghimber, ghintura, grau, hamei, iarba            mare, iarba neagra, iedera, Ipcarige, lamai, lasnicior, lemn cainesc,            levantica, limba boului, limba mielului, mar, marar, merisor de munte,            mesteacan, molid, morcov, mustar negru, mutatoare, naprasnic, nuc, obligeana,            orz, osul iepurelui, papadie, papalau, patlagina, patlageaua rosie,            patlageaua vanata, pecetea lui Solomon, pedicuta, pepene galben, piciorul            cocosului, pin, pir, plamanarica, plop negru, podbal, porumb, praz,            pin, ridiche neagra, rozmarin, salata, salcie, salvie, schinduf, schinel,            scorus, scorus de munte, siminoc, soc, spanac, spanz, splinuta, sporis,            strugurii ursului, sunatoare, sofranas, tarhon, 3 frati patati, trifoi            rosu, trifoiste de balta, troscot, turita mare, telina, untul pamantului,            urzica, urzica mica, usturoi, ventrilica, visin, vita de vie.<br />
Rezistenta la frig scazuta- hrean, lamai, maces.</p>
<p>Riduri- fragi, gutui.<br />
Rinichi- albastrele, aloe.<br />
Rinite- busuioc, busuioc de camp, cimbru de gradina, ciubotica cucului,            coada soricelului, echinaceea, hrean, orz, pir, ridiche neagra, salcie,            3 frati patati.<br />
Rinite alergice- busuioc, coada soricelului, 3 frati patati.<br />
Rino-sinuzite- cimbru de gradina, ciubotica cucului, echinaceea, hrean,            maces, mustar alb, 3 frati patati.<br />
Rupturi si intinderi musculare- galbenele, tataneasa.<br />
Sangerarea gingiilor- cerentel, coada calului.<br />
Sangerari menstruale puternice- salcie, stejar.<br />
Sangerari nazale- coada racului, urzica moarta alba.<br />
Sangerari uterine- coada calului, coada racului, stejar.<br />
Sani atoni, vestejiti- cretisoara, iedera, marar, zmeur.<br />
Sani durerosi- menta, nalba.<br />
Sarcina- mar, roinita, schinduf.<br />
Sarcoame- floarea soarelui, rostopasca.<br />
Scabie (raie)- busuioc, cimbru de gradina, coada soricelului, iedera,            macris iepuresc, mar, menta, porumb.<br />
Scarlatina- limba mielului, zmeur.<br />
Sciatica- castan salbatec, deditei, hrean, iedera, macris iepuresc,            ridiche neagra, sunatoare, tintaura, vasc.<br />
Scleroza vaselor de sange din creier- Ginko-Biloba, scorus de munte,            usturoi, vasc.<br />
Scleroza- ceapa, scorus de munte, usturoi.</p>
<p>Scleroza in placi- angelica, cimbru de gradina, Ginseng, limba boului,            macris iepuresc, pin.<br />
Scleroza renala- ceapa, urzica moarta alba.<br />
Scorbut- brancuta, cretisoara, lamai, limba boului, spanac, varza, zmeura.<br />
Scrofuloza- hrean, lasnicior, nuc, papadie, patlageaua vanata, 3 frati            patati, telina.<br />
Scurgeri ale ochilor- lacramioare, silur.<br />
Scurgeri ale urechilor- lacramioare, urechelnita.<br />
Scurgeri de sange- coada racului, iedera.<br />
Scurgeri vaginale- galbenele, ghiocei, sfecla rosie, sunatoare, trandafir,            3 frati patati.<br />
Seboree- capsun, hamei, hrean, lamai, patlageaua rosie, podbal, stejar,            urzica, varza.<br />
Sechele dupa fracturi- brustur, castan salbatec, tataneasa.<br />
Secretie vaginala insuficienta- marar, patrunjel.<br />
Secretii salivare- mar, menta.<br />
Sedativ cardiac- limba mielului, talpa gastei.<br />
Sedativ nervos- deditei, talpa gastei, valeriana.<br />
Sedentarism- mar, pepene galben.<br />
Senectute- ceapa, lamai, spanac, varza, visin.<br />
Septicemie- arnica, echinaceea.</p>
<p>Sida- catina, echinaceea.<br />
Sifilis- curcubetica, lamai.<br />
Silicoza pulmonara- pochivnic, podbal.<br />
Sincope- angelica, roinita.<br />
Sindrom azotermic- pir, turita mare<br />
Sindrom de malabsorbtie- lamaie, turta.<br />
Sindrom dispeptic- anghinare, turita mare.<br />
Sindrom premenstrual- coada soricelului, Ginko- Biloba.<br />
Sindrom Raynoud- Ginseng, mustar negru, nuc.<br />
Sinuzita- carcel, coriandru, hrean, obligeana, ridiche neagra, varza.<br />
Slabiciunea muschiului inimii- arnica, catina.<br />
Slabiciune generala- angelica, coacaz rosu, coada calului, Ginseng,            nuc.<br />
Slabiciune musculara- cretisoara, nuc.<br />
Somnolenta- ardei iute, coacaz negru, piper.<br />
Spasme- dafin, dalac, ovaz, pedicuta, salata, salvie, scortisoara, stanjenei,            vasc.<br />
Spasme digestive- feciorica, mataciune, menta, micsunele ruginite, roinita,            usturoi, zmeur.<br />
Spasme musculare- cerentel, nuc.<br />
Spasme vaginale- angelica, pedicuta, salata.</p>
<p>Spasm sanguin cerebral- Ginko- Biloba, usturoi.<br />
Spasmofilie- coada calului, tataneasa.<br />
Spasm piloric- coada racului, cuisoare.<br />
Spermatoree- hamei, salata.<br />
Splina- drobita, pir, saschiu.<br />
Spondiloza- castan salbatec, iarba mare, ovaz, plop negru, salcie, scorus            de munte, sunatoare.<br />
Stafilococi, streptococi- brustur, cimbrisor, cimbru, fasole, licheni,            naprasnic, nuc, pelin, plop negru, pochivnic, scumpie.<br />
Stari congestive- brustur, patlageaua rosie.<br />
Stari de iritabilitate- sunatoare, tei.<br />
Stari de oboseala- caise, catina, sunatoare.<br />
Stari depresive- sunatoare, talpa gastei.<br />
Stari febrile- alun, lichen, mar, musetel, smochine, unguras, zmeur.<br />
Stari gripale- lamaie, sovarf.<br />
Stari inflamatorii digestive- morcov, nalba, patlageaua rosie.<br />
Stari nervoase- crin alb, macris iepuresc, mataciune, obligeana, paducel,            roinita, tei.<br />
Stari spastice a vezicii biliare- cuisoare, talpa gastei.<br />
Sterilitate feminina- angelica, busuioc, curcubetica, grau, naprasnic,            nemtisori de camp, ovaz, salvie, turte, telina, vasc.<br />
Sterilitate masculina- angelica, busuioc, catina, curcubetica, grau,            orz, ovaz, telina.<br />
Stimularea circulatiei periferice- ardei iute, hrean, ienupar.<br />
Stimularea ficatului- anghinare, coada soricelului.<br />
Stimularea functiei sexuale- busuioc de camp, telina.<br />
Stimularea secretiei de lapte- schinduf, soc.</p>
<p>Stimularea sistemului nervos- busuioc de camp, nuc.<br />
Stimulent general- levantica, nuc.<br />
Stomatite- afin, angelica, anin alb, anin negru, asmatui, capsun, ceapa,            cerentel, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, cretisoara,            dracila, dud, echinaceea, fumarita, gorun, gutui, lamai, matreata bradului,            mur, musetel, nalba, naprasnic, nasturel, orz, osul iepurelui, patlagina,            priboi, raculet, salvie, sclipeti, smochine, sovarf, sunatoare, soparlaita,            tataneasa, trandafir, turita mare, urechelnita.</p>
<p>Stres- alun, angelica, crin alb, Ginseng, leustean, levantica, pin,<br />
Striuri uretrale- curpen<br />
Sughit- marar, scortisoara, vasc.<br />
Supuratii- coada calului, coada racului, secara, urzica.<br />
Surmenaj- anason, catina, ceapa, coacaz negru, fasole, grau, levantica,            orez, orz, ovaz, prun, tei, telina. Socul sindromului toxic- anghinare, Ginko- Biloba.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-3/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Index alfabetic al afectiunilor care se trateaza cu ajutorul plantelor medicinale &#8211; partea 2</title>
		<link>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-2-2/</link>
		<comments>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-2-2/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 30 Jul 2010 09:03:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>gabi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Alternativa naturista]]></category>
		<category><![CDATA[plante]]></category>
		<category><![CDATA[tratamente naturiste. medicina alternativa]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://zao.ro/?p=105</guid>
		<description><![CDATA[Echimoze- ciubotica cucului, isop, pecetea lui Solomon, soparlita, talpa gastei, untul pamantului. Eczeme- afin, aloe, anghinare, asmatui, brad, capsun, cerentel, coada racului, corn, crin alb, echinaceea, fasole, fenicul, floarea soarelui, gutui, hrean, iarba mare, Ipcarige, laptele canelui, lasnicior, levantica, limba boului, limba canelui, lumanarica, maces, mar, marul lupului, nalba, nasturel, navalnic, nuc, osul iepurelui, papadie,<a href="http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-2-2/"> <br /><br /> (citeste mai mult...)</a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Echimoze- ciubotica            cucului, isop, pecetea lui Solomon, soparlita, talpa gastei, untul pamantului. Eczeme- afin, aloe, anghinare, asmatui, brad, capsun, cerentel, coada            racului, corn, crin alb, echinaceea, fasole, fenicul, floarea soarelui,            gutui, hrean, iarba mare, Ipcarige, laptele canelui, lasnicior, levantica,            limba boului, limba canelui, lumanarica, maces, mar, marul lupului,            nalba, nasturel, navalnic, nuc, osul iepurelui, papadie, patlagina,            pecetea lui Solomon, piciorul cocosului, pin, piperul baltii, pin, ridiche            neagra, rostopasca, rozmarin, sapunarita, scai vanat, scanteiuta, sclipeti,            soc, sovarf, spanac, steregoaie, sunatoare, tataneasa, tei, 3 frati            patati, turta, tintaura, ulm, urzica mica, usturoita, varza, ventrilica,            vita de vie, zamosita, zmeur.<br />
Eczeme microbiene (infectate)- brustur, cerentel, cimbrisor, jneapan,            marul lupului, mesteacan, pin.<br />
Eczeme pruriginoase- albastrele, deditei.<span id="more-105"></span></p>
<p>Eczeme uscate- brustur.<br />
Eczeme zemuinde- albastrele, alun, canepa codrului, coada calului, curcubetica,            deditei, frasin, grau, jneapan, marul lupului, merisor de munte, musetel,            nuc, orez, porumb, rachitan, roinita, salvie, stejar, turta.<br />
Edeme- afin, aloe, alun, banuti, cartof, castan salbatec, ceapa, coacaz            negru, coada calului, cretusca, dracila, fasole, ghimpe, iarba neagra,            iedera, lacramioare, lemnul Domnului, leustean, mar, menta, mesteacan,            nufar alb, orez, osul iepurelui, patrunjel, pelin, pir, porumb, rozmarin,            sapunarita, scaiul dracului, schinel, soc, spanac, sparanghel, tarhon,            troscot, telina, usturoi, varza, vita de vie, vulturica.</p>
<p>Edemele pleoapelor- cartof.<br />
Efelide- nasturel.<br />
Eliminarea gazelor- telina.<br />
Eliminarea toxinelor- brustur.<br />
Emfizem pulmonar- caltunasi, carcel, cimbru, podbal.<br />
Eminenta de avort- calin.<br />
Emotivitate- roinita.<br />
Endometrite- angelica.</p>
<p>Enterite- afin, anason, angelica, capsun, cerentel, cimbrisor, corn,            cretusca, dovleac, dud, fragi, nalba, nap, naprasnic, porumbar, pufulita            cu flori mici, rapita, raculet, rascoage, sclipeti, sfecla rosie, splinuta,            tataneasa, troscot, turita mare, urzica, urzica mica, varza, vita de            vie, zmeur.<br />
Enterocolite- angelica, brad, cimbrisor, cimbru, coada racului, coada            soricelului, cretisoara, fenicul, fragi, frasin, galbenele, maces, mar,            matreata bradului, menta, morcov, mur, musetel, nuc, obligeana, orz,            papadie, praz, roinita, scumpie, sorbestrea, turita mare, ulm, urzica.<br />
Enteroragii- lamai.<br />
Entorsa- ardei iute, cimbru, maslin, rozmarin, tataneasa.<br />
Enurezis- coada soricelului, nuc, pecetea lui Solomon.<br />
Epidermofitie- grau, rostopasca.<br />
Epilepsie- brustur, calomfir, cimbru, Ginseng, lacrimioara, maselarita,            obligeana, ovaz, patlageaua vanata, priboi, vasc.<br />
Episclerita- silur.<br />
Epistaxis- coada calului, lamai, naprasnic, stejar, troscot, vasc.<br />
Erectii prelungite dureroase- hamei<br />
Eretism nervos- salata.<br />
Eritem- brustur, crin alb, deditei, grau,<br />
Erizipel- brancuta, brustur, cartof, corn, cretusca, fasole, floarea            soarelui, grau, iarba mare, iedera, linarita, maces, soc, vinerita.<br />
Eroziuni- busuioc.<br />
Eroziuni bucale- cimbrisor, coada calului.<br />
Eruptii tegumentare- angelica, cartof, coada calului, cretusca, galbenele,            iarba mare, ienupar, lamai, mar, molid, ovaz, patlageaua rosie, podbal,            porumbar, sapunarita, ulm.<br />
Escare- curcubetica, Ipcarige, lemn cainesc, tataneasa,<br />
Escoriatii- cartof, crin alb.<br />
Exantem- carcel.</p>
<p>Excitatii nervoase- crin alb, leustean, micsunele ruginite, secara,            talpa gastei.<br />
Excitatii sexuale- hamei, salata.<br />
Extra- sistole- lacramioare, maturice, ruscuta de primavara<br />
Faringite- afin, asmatui, brad, brancuta, brustur, crin alb, curcubetica,            curpen, fenicul, gorun, grausor, gutui, Ipcarige, isop, lemnul Domnului,            lemn dulce, lichen de prun, mac rosu de camp, molid, musetel, patlagina,            salvie, sapunarita, sorbestrea, sovarf, turita mare.<br />
Favus- crusin, iarba de Soaldina, soc, stanjenei.<br />
Febra- brustur, brustur dulce, buberic, busuioc, calin, cerentel, cimbru,            ciubotica cucului, coacaz negru, cretusca, fag, fumarita, ghintura galbena,            iarba neagra, lamai, maces, macris iepuresc, navalnic, patrunjel, roinita,            trifoiste de balta, turta, tintaura, urechelnita, urzica mica, vita            de vie, vulturica.<br />
Febra tifoida- orz.<br />
Fermentatii intestinale- angelica, anghinare, ceapa, cimbru, dafin,            orez, praz, ridiche neagra.<br />
Fetor bucal- lemn cainesc.<br />
Fibrom uterin- coada soricelului, piperul baltii, pochivnic, schinduf,            tataneasa.<br />
Ficat- calin, cimbru, ciubotica cucului.<br />
Ficat colonial- ridiche neagra.<br />
Fistule- coada calului, curcubetica, rostopasca.<br />
Fisuri- plop negru.<br />
Fisuri anale- aloe, coada soricelului, galbenele, gutui, marul lupului,            mur, orz, raculet, stejar, tataneasa.<br />
Fisuri de piele- coacaz negru, crin alb.<br />
Fisuri mamelonare (san)- coada soricelului, gutui, raculet, tataneasa.</p>
<p>Flatulenta- menta, mesteacan, obligeana, patrunjel, usturoi.<br />
Flebite- alun, castan salbatec, dumbravnic, lamai, usturoi, vinarita.<br />
Flegmoane- cartof, marul lupului, nuc, soc.<br />
Flux menstrual perturbat- iedera, rachitan.<br />
Fracturi- cretisoara, iedera, tataneasa, vinerita.<br />
Fragilitate capilara- castan, lamai, maces, paducel.<br />
Frigiditate- busuioc, naprasnic, priboi, roinita, roua cerului.<br />
Friguri- ciubotica cucului, coada racului, orz.<br />
Furuncule- arnica, banuti, brad, brustur, busuioc salbatec, calomfir,            cartof, ceapa, cicoare, coacaz negru, crin alb, drete, echinaceea, grau,            in, Ipcarige, lamai, lasnicior, lumanarica, macris, marul lupului, maslin,            maces, nalba, nap, nuc, papalau, patlagina, pecetea lui Solomon, pin,            pochivnic, porumb, rapita, sapunarita, schinduf, sclipeti, smochine,            soc, 3 frati patati, usturoita, vita de vie, volbura, vulturica, zamosita.<br />
Furunculoza pleoapelor- albastrele.<br />
Galactagog- albastrele, asmatui.<br />
Ganglioni inflamati- ciubotica cucului, lichen,<br />
Gangrena- aloe, castan salbatec.<br />
Gastralgii- dafin, lamai, pin, revent, rotunjoara, salata, toporas,<br />
Gastrita- angelica, busuioc salbatec, calin, carpen, coada soricelului,            coriandru, dud, isop, lamai, macris, maghiran, mar, marar, menta, mur,            nalba, obligeana, patlagina, patrunjel, pelin, plamanarica, porumb,            prun, rasgoace, roinita, rostopasca, salcam, scorus de munte, smochine,            sovarf, sunatoare, talpa gastei, tataneasa, tei, troscot, tintaura,            zmeur.<br />
Gastroenterite- schinduf<br />
Gaze intestinale- banuti, leustean, telina.<br />
Gene- (crestere)- caltunasi<br />
Gingii sangerande- salvie</p>
<p>Gingivite- cerentel, coacaz negru, coada calului, coada racului, coada            soricelului, dracila, fumarita, gutui, mar, marul lupului, matreata            bradului, mur, scortisoara, scorus de munte, scumpie, smochine, sovarf,            stejar, sulfina, tataneasa, turita mare.<br />
Glaucom- galbenele,<br />
Glicozurie- carpen,<br />
Glosite- lamai<br />
Gonoree-busuioc,<br />
Graviditate- cais, mar,<br />
Greata- busuioc, cimbrisor, ghimber, lichen, mataciune, menta, roinita,            scortisoara, siminoc,<br />
Grefe de organe- Ginko- Biloba<br />
Gripa- amareala, angelica, ardei iute, brad, brustur, calin, carpen,            ceapa, cimbru, ciubotica cucului, coacaz negru, cretusca, cuisoare,            dafin, echinaceea, isop, lamai, levantica, lichen, limba boului, limba            mielului, mac rosu de camp, mar, matreata bradului, micsunele ruginite,            molid, musetel, nuc, obligeana, omag, pin, pir, plop negru, porumb,            praz, salcie, scortisoara, sfecla, sfecla rosie, soc, tei, 3 frati patati,            turita mare, telina, tintaura, usturoi, varza.<br />
Gusa- corn</p>
<p>Guta- afin, agris, anghinare, brandusa de toamna, brustur, bujor, capsuni,            cicoare, cimbrisor, ciumafaie, coacaz negru, coada calului, cretusca,            dracila, fag, fasole, fragi, frasin, ghimpe, ghintura, grau, hrean,            iarba mare, lamai, lasnicior, limba boului, limba mielului, maslin,            mei pasaresc, merisor de munte, mesteacan, morcov, nap, nemtisori de            camp, nuc, osul iepurelui, papadie, papalau, patrunjel, patlageaua rosie,            pelin, piciorul cocosului, pin, pir, plop negru, porumb, porumbar, rapita,            ridiche neagra, salata, salcie, schinduf, siminoc, sparanghel, strugurii            ursului, trifoi rosu, telina, untul pamantului, urzica, usturoi, vasc,            vindecea, visin, vita de vie.<br />
Guturai- ardei iute, brad, brancuta, busuioc salbatec, ceapa, ciubotica            cucului, coacaz negru, echinaceea, hrean, isop, lamai, menta, omag,            pin, plop negru, salcie, smochine, talpa matei, tei, tintaura, unguras,            varza.<br />
Halena- cerentel, cimbru, cuisoare, menta, roinita, salcie, scortisoara,            sovarf, stanjenel.<br />
Helmintiaze- brebenoc, coriandru,<br />
Hematurie- sclipeti, slabanog, sorbestrea, strugurii ursului, vasc,            vulturica.<br />
Hemiplegii- brebenoc, rozmarin,<br />
Hemofilie- lamai<br />
Hemoptizie- cerentel, piperul baltii, rapita, sanisoara, sorbestrea,            tataneasa, troscot,<br />
Hemoragii- aglica, angelica, calin, capsun, cerentel, cimbrisor, coada            racului, coada soricelului, cretisoara, lamai, limba mielului, matreata            bradului, merisor de munte, molid, mur, naprasnic, nuc, paltin de camp,            patlagina, perisor, piperul baltii, stejar, traista ciobanului, trandafir,            urzica, urzica mica, vasc, vindecea, vinerita.<br />
Hemoroizi- afin aglica, albastrele, aloe, anghinare, armurariu, asmatui,            brad, brustur, brustur dulce, bujor, buberic, busuioc salbatec, carpen,            cartof, castan comestibil, castan salbatec, capsun, catina, ceapa, cerentel,            coada calului, coada soricelului, cretisoara, cretusca, crusin, lemn            canesc, limba cainelui, linarita, lumanarica, marar, mur, musetel, nalba,            norocel, obligeana, orz, papadie, patlageaua vanata, pedicuta, pelin,            plop negru, porumb, porumbar, prun, rapita, rachita, raculet, rasgoace,            salcie, sanisoara, scanteiuta, sclipeti, sfecla rosie, slabanog, sorbestrea,            stejar, sofran, tataneasa, traista ciobanului, troscot, ulm, urechelnita,            urzica, urzica mica, vinerita, vulturica.<br />
Hepatita- afin, aglica, anghinare, armurariu, banuti, cartof, caltunasi,            cicoare, coacaz negru, coada calului, ienupar, lamai, macris, maslin,            menta, orz, papadie, patrunjel, pelin, pir, porumb, pufulita cu flori            mici, ridiche neagra, siminoc, sulfina, sunatoare, trifoiste de balta,            ventrilica.<br />
Hernie- patrunjelul campului, pecetea lui Solomon.<br />
Hernie de disc- castan salbatec,<br />
Herpes- asmatui, brustur, calomfir, catina, cretusca, lamai, mar, micsunele            ruginite, naprasnic, rostopasca, sapunarita, 3 frati patati, turta,<br />
Herpes genital- aloe, naprasnic, nasturel<br />
Hidropizie- asmatui, ceapa, cicoare, ciubotica cucului, coacaz rosu,            lacramioare, linarita, papadie, perisor, porumb, ruscuta de primavara<br />
Hidrosadenite- musetel.</p>
<p>Hiperaciditate- ienupar, lamai, mataciune, nasturel, osul iepurelui,            patlageaua rosie, pir, praz, prun, soparlita, tarhon, turita mare, telina,            vasc.<br />
Hipercolesterolemie- anghinare, mesteacan, papadie, patlagina, patlageaua            vanata, porumb, prun, pufulita cu flori mici, schinduf, sfecla rosie,            soia.<br />
Hiperemotivitate- brustur dulce,<br />
Hiperexcitabilitate- brustur dulce, tei, valeriana<br />
Hiperexcitatie sexuala- nufar alb, salcie,<br />
Hiperclorhidrie- matraguna.<br />
Hiperglicemie- schinduf<br />
Hiperhidroza- coada calului, matraguna, mesteacan, nuc, pedicuta, pin,            podbal, rachitan, salcie, salvie,<br />
Hiperkeratoze- marar.<br />
Hipermenoree- arnica, coada soricelului, cretisoara, maces, naprasnic,            pecetea lui Solomon, pelin, roinita, stejar.<br />
Hipertensiune- afin, agris, aloe, alun, anghinare, armurariu, brustur,            brustur dulce, cais, cartof, capsun, catina, coacaz negru, cretusca,            isop, lamai, leustean, mar, marar, maslin, mesteacan, nemtisori de camp,            orez, orz, papadie, paducel, patlagina, patrunjel, pedicuta, pelin,            pir, porumbar, priboi, prun, pufulita cu flori mici, rostopasca, rozmarin,            ruscuta de primavara, salba moale, secara, sfecla rosie, spanac, sulfina,            talpa gastei, tei, traista ciobanului, troscot, telina, tintaura, usturoi,            usturoita, vasc, visin, vita de vie, zmeur.<br />
Hipertiroidie- nuc, paducel ,valeriana.<br />
Hipertrofia prostatei- urzica moarta alba.<br />
Hipervascozitate sangvina- lamai, patlageaua rosie, secara,<br />
Hipoaciditate- catina, roinita, schinel,</p>
<p>Hipodinamie circulatorie- lacramioare<br />
Hipoglicemie- porumb, turta,<br />
Hipomagnezie- turta.<br />
Hipomenoree- aglica,<br />
Hipotensiune- coacaz rosu, rozmarin, traista ciobanului<br />
Hipotonie arteriala- lacramioare, zmeur.<br />
Hipovitaminoza- scorus de munte<br />
Hirsutism- angelica, marar<br />
Icter- anghinare, armurariu, coacaz negru, corn, galbenele, ghimpe,            lamai, linarita, morcov, papadie, ridiche neagra, rostopasca, salata,            silur, siminoc, telina.<br />
Ihtioza- albastrele, grau, in.<br />
Impetigo- castan salbatec, grau, lasnicior, lumanarica, nuc, porumb.<br />
Impotenta- angelica, catina, ceapa, cimbru, fasole, Ginko-Biloba, Ginseng,            linarita, morcov, naprasnic, nasturel, negrilica, nuc, orz, ovaz, pin,            praz, priboi, rozmarin, salvie, scai vanat, sparanghel, turta, usturoi,            vasc, vindecea, vinerita.<br />
Imunitate scazuta- afin, cartof, capsun, Ginko- Biloba, hrean, macris,            morcov, nuc, orz, papadie, pin, usturoi, vasc.<br />
Inapetenta- fenicul, gutui, hrean, lamai, lemnul Domnului, lemn dulce,            ridiche neagra, rozmarin, telina.<br />
Incapacitatea de concentrare- coacaz negru,<br />
Incontinenta urinara- arnica, carcel, cimbru, coada calului, ghintura            galbena, gorun, patrunjel, rachita, rasgoace, sclipeti, scumpie, turita            mare.<br />
Indigestii- albastrele, angelica, cartof, ceapa, coacaz rosu, Ginseng,            isop, mataciune, menta, roinita.</p>
<p>Indispozitie- busuioc.<br />
Induratia ficatului- pin.<br />
Induratiile pielii- iarba de Soaldina.<br />
Induratia splinei- pir.<br />
Infarct miocardic- roinita.<br />
Infectii- fenicul, gorun, hamei, lamai, levantica, mar, merisor de munte,            molid, musetel, nuc, patrunjel, salcie, scai vanat, tataneasa, usturoi.<br />
Infectii genito- urinare- ceapa, cicoare, coada soricelului.<br />
Infectii hepatice- armurariu.<br />
Infectii intestinale- albastrele, cimbrisor, coacaz negru, dafin, morcov,            sorbestrea, splinuta, varza.<br />
Infectii microbiene si virale- ceapa, coacaz negru, coada soricelului,            turta.<br />
Infectii oculare- catina, fenicul.<br />
Infectiile ginecologice- echinaceea, molid, mur.<br />
Infectiile gurii- dafin, papalau.<br />
Infectiile pielii- brad, calomfir, curcubetica, fasole, frasin, jneapan,            musetel, nuc, plop negru, pochivnic, turta, usturoita.<br />
Infectii respiratorii- catina, gutui, lumanarica, naprasnic.<br />
Infectii urinare- brad, busuioc salbatec, busuioc, coacaz rosu, curcubetica,            dovleac, dumbravnic, echinaceea, fasole, iarba neagra, mar, merisor            de munte, molid, mur, musetel, nalba, praz, strugurii ursului, vulturica.<br />
Infertilitate- urzica moarta alba.<br />
Infectii virale- catina, ciubotica cucului.<br />
Infiltrarea grasa a ficatului- isop.<br />
Inflamatia aparatului digestiv- orz.<br />
Inflamatia ficatului- sunatoare.<br />
Inflamatia aparatului genital- strugurii ursului.<br />
Inflamatia cailor respiratorii- iarba mare, marar, mur, orz, plamanarica,            smochin.<br />
Inflamatia mucoasei bucale- coacaz rosu, lemn canesc, orz.<br />
Inflamatia nervilor- sunatoare.<br />
Inflamatia ochilor- mar, sanisoara, sclipeti, sunatoare, trifoi rosu.<br />
Inflamatia pielii- naprasnic, nasturel, nuc, turta.<br />
Inflamatia splinei- pepene galben, prun.<br />
Inflamatia urechii- crin alb.<br />
Inflamatia vezicii urinare- telina.<br />
Inflamatii- aloe, brustur, cartof, ciubotica cucului, coacaz negru,            hamei, iedera, lichen de islanda, limba boului, musetel, papalau, salcie,            schinduf, slabanog, splinuta, tataneasa.<br />
Inflamatii articulare- hrean, mesteacan, mustar negru, drete, tataneasa,            turita mare, telina.<br />
Inflamatii ganglionare si glandulare- cimbrisor, hrean, sunatoare.<br />
Inflamatii genitale- galbenele, jneapan, lemn cainesc.<br />
Inflamatii intestinale- in, naprasnic, secara, 3 frati patati.<br />
Inflamatii mamelonare- cimbrisor.<br />
Inflamatiile mucoaselor- rotunjoara, strugurii ursului, trifoi rosu.<br />
Inflamatii oculare- silur.<br />
Inflamatiile pleoapelor- rozmarin.<br />
Inflamatii urinare si renale- coada soricelului, jneapan, mazare, musetel,            orz, pin, plop, secara, smochine, zmeur.<br />
Inflamatii venoase- castan salbatec.<br />
Inflamatii vezicale- in, merisor de munte<br />
Inima- cais, calin, cartof.</p>
<p>Insatisfactii sexuale- roinita.<br />
Insolatie- cartof, floarea soarelui, iedera.<br />
Insomnie- anason, angelica, arnica, busuioc, cais, cartof, ciubotica            cucului, cretusca, crin alb, dumbravnic, Ginseng, hamei, levantica,            limba boului, maghiran, mar, nufar alb, orz, ovaz, paducel, praz, rachita,            roinita, salata, salcie, salcam, schinduf, sfecla rosie, sovarf, sunatoare,            sofran, talpa gastei, toporas, telina, urzica moarta alba, valeriana,            vinarita, virnant.<br />
Instabilitate emotionala- rozmarin.<br />
Insuficienta biliara- afin, cicoare, schinduf, sparanghel.<br />
Insuficienta cardiaca- mar, nufar alb, roinita, rostopasca, troscot,            vasc.<br />
Insuficienta circulatiei sangelui- hamei, mustar negru, roinita, sunatoare.<br />
Insuficienta corticosuprarenala- lamai, telina.<br />
Insuficienta hepatica- anghinare, armurariu, cretusca, crusin, fasole,            gutui, lamai, morcov, orz.<br />
Insuficienta lactatiei- morcov.<br />
Insuficienta ovariana- catina<br />
Insuficienta pancreatica- anason, fenicul, lamai, lichen, schinduf.<br />
Insuficienta renala- banuti, dovleac, dalac, papadie, sparanghel.<br />
Insuficienta respiratorie- brustur.<br />
Insuficienta secretiei salivare- obligeana,<br />
Insuficienta tiroidiana- ovaz, telina.<br />
Insuficienta transpiratiei- zmeur.<br />
Insuficienta vederii- morcov,<br />
Intertrigo- iarba mare, rachitan.<br />
Intoxicatia sangelui- ulm.<br />
Intoxicatii- anghinare, banuti, capsun, carcel, cretusca, dalac, floarea            soarelui, galbenele, ghintura galbena, iarba mare, lichen, macris, menta,            nuc, obligeana, osul iepurelui, papadie, patlageaua rosie, pecetea lui            Solomon, pir, plop negru, prun, pufulita cu flori mici, rozmarin, schinduf,            siminoc, stejar, toporas.<br />
Ipohondrie- armurariu.<br />
Iradiatii- schinduf.<br />
Iritare nervoasa- hamei, levantica, paducel.<br />
Iritatii- angelica.<br />
Iritatia aparatului digestiv- nalba.<br />
Iritatia aparatului renal si urinar- nalba.<br />
Iritatia gatului- limba boului.<br />
Iritatia mucoaselor- pin.<br />
Iritatia ochilor- albastrele, trandafir.<br />
Iritatia pielii- banuti, cartof, floarea soarelui, grau, gutui, patlageaua            rosie, mar, nuc, pochivnic, sunatoare.<br />
Iritatia sanului- pin.<br />
Iritatii vaginale- cretusca, 3 frati patati.<br />
Ischemie cardiaca- vasc.<br />
Isterie- angelica, ciubotica cucului, hamei, isop, obligeana, vasc,            vinarita.<br />
Imbatranirea prematura- angelica, Ginko- Biloba, Ginseng.<br />
Ingrijirea corporala- lamai.<br />
Inrosirea mainilor- telina.<br />
Inrosirea (iritarea) pleoapelor- albastrele.<br />
Intarzierea cresterii- cais, visin.<br />
Intarzierea dezvoltarii mentale- angelica.<br />
Intepaturi de insecte- brustur, busuioc, ceapa, cimbru, crin alb, cuisoare,            crin alb, galbenele, hrean, lamai, lemnul Domnului, levantica, menta,            patlageaua rosie, sorbestrea, unguras.<br />
Intretinerea pielii- lamai.<br />
Junghi- batranis.</p>
<p>Lactatie (pentru marirea cantitativa)- busuioc, coriandru, crin de padure,            fenicul, marar, patrunjelul campului, porumb, sorbestrea, sporis.<br />
Laringita- anghinare, arnica, brancuta, busuioc de camp, ceapa, ciubotica            cucului, coacaz negru, cretisoara, curcubetica, fenicul, isop, jneapan,            lichen de islanda, limba boului, lumanarica, mac rosu de camp, nalba,            ovaz, patlagina, plumanarica, podbal, sfecla, sorbestrea, turita mare,            varza.<br />
Lacrimarea ochilor- cerentel, coada racului, silur.<br />
Leucemie- catina, dovleac, naprasnic, sfecla, telina, tintaura.<br />
Leucopenie- (scaderea numarului de globule albe)- catina, ghintura.<br />
Leucoree- anin negru, arnica, brustur, busuioc, catina, cerentel, cimbrisor,            cimbru de gradina, coada racului, coada soricelului, cretisoara, cretusca,            frasin, galbenele, ghiocei, gorun, gutui, hrean, iarba neagra, iasomie            de padure, ienupar, isop, lacramioare, lemn cainesc, levantica, mur,            musetel, naprasnic, nemtisori de camp, nuc, paducel, pin, plop negru,            rachitel, rotunjoara, salcie, salcam, salvie, sclipeti, secara, sfecla,            slabanog, smochin, sorbestrea, stejar, sunatoare, soparlaita, tataneasa,            3 frati patati, trifoi alb, trifoi rosu, ulm, urzica moarta alba, vasc,            vindecea, vinerita.<br />
Leziuni bucale- busuioc, calapar.<br />
Leziuni cardiace- lacrimioara.<br />
Leziuni cutanate- angelica, coada calului, grau, musetel, nuc, orez,            papadie, patlagina.<br />
Leziuni tuberculoase- 3 frati patati.<br />
Leziuni intestinale- angelica.<br />
Leziuni iritante- asmatui, calapar.<br />
Leziuni stomacale- angelica.<br />
Leziuni vegetante- ienupar, nasturel.<br />
Leziuni zemuinde- arnica.<br />
Limbrici- iasomie de padure.<br />
Limfatism- ceapa, hrean, praz, prun, trifoiste de balta.<br />
Limfoame- sfecla.<br />
Lipsa menstrelor- coada soricelului.<br />
Lipsa poftei de mancare- maces, maghiran.<br />
Litiaze- anason, asmatui, cicoare, coacaz rosu, fasole, feciorica, iarba            mare, maces, masline, merisor de munte, morcov, orez, papadie, papalau,            patrunjel, perisor, pin, porumb, praz, prun, salata, scaiul dracului,            sfecla rosie, strugurii ursului, visin, vita de vie.<br />
Litiaze biliare- armurariu, capsun, ceapa, lemn dulce, feciorica, ghimpe,            grau, iarba mare, lamai, maces, ovaz, paducel, patrunjel, patlageaua            rosie, patrunjelul campului, pedicuta, pepene galben, ridiche neagra,            roinita, rostopasca, scaiul dracului, slabanog, sparanghel, splinuta,            trifoiste de balta, telina, ventrilica, vindecea.<br />
Litiaze urinare- alun, banuti, brancuta, capsun, ceapa, ciubotica cucului,            lemn dulce, fag, feciorica, fenicul, frasin, ghimpe, hrean, iarba mare,            iarba neagra, in, lamai, maces, mar, mesteacan, nap, nuc, ovaz, paducel,            patrunjel, patlageaua rosie, pedicuta, pepene galben, pir, plop negru,            porumb, pufulita cu flori mici, ridichea neagra, roiba, rotunjoara,            scai magaresc, slabanog, sparanghel, splinuta, trifoiste de balta, telina,            urzica mica, usturoi, varza, ventrilica, vindecea, vulturica, zamosita.<br />
Lumbago- ardei, batranis, orz, patlageaua vanata, piciorul cocosului,            trifoi rosu.<br />
Lovituri- brustur, rozmarin.<br />
Lupus- coada calului, rostopasca.<br />
Luxatii- iedera, pelin, sunatoare, tataneasa.<br />
Maladii cardiace- sunatoare, traista ciobanului, unguras.<br />
Maladii infectioase- arnica, echinaceea, lamai.</p>
<p>Malarie- curcubetica, curpen, fag, lemnul Domnului,<br />
Mamopatii premenstruale- menta, tataneasa.<br />
Mastoidita- aloe, schinduf.<br />
Mancarimi de piele- brustur, busuioc, crusin, mar, patlagina, pir, soparlaita,            trifoi rosu.<br />
Matreata- brustur, coada calului, hamei, iedera, limba canelui, nuc,            plumanarica, schinduf, trandafir, vetrice, zamosita.<br />
Melena- coada racului, stejar.<br />
Memorie- coada calului, ghimber, limba mielului.<br />
Memorie deficitara- catina, Ginko- Biloba, Ginseng, nuc, obligeana,            rozmarin.<br />
Meningita- afin, catina, ceapa.<br />
Menopauza- angelica, busuioc, coacaz negru, coada soricelului, cretusca,            curcubetica, Ginseng, marar, porumb, roinita, salvie, sfecla rosie,            urzica moarta alba.<br />
Menoragii- armurar, deditei, piperul baltii, trifoiste de balta.<br />
Menstre abundente- coada racului, porumb, schinduf.<br />
Menstre dureroase- cimbru de gradina, lemnul Domnului, musetel, patrunjel,            roinita, rozmarin, salata, salcie, secara.<br />
Menstruatii intarziate- ceapa, crin de padure.<br />
Menstruatii perturbate- calapar, carpen, coada soricelului, porumb,            salvie.<br />
Menstruatii reduse- fenicul, secara.<br />
Meteorism- angelica, busuioc, coacaz negru, coada soricelului, lamai,            mataciune, roinita, rozmarin, salata, salcie, secara.<br />
Metrite- gorun, porumb.<br />
Metroanexita- cerentel, coada soricelului, galbenele, porumb.<br />
Metroragii- afin, coada calului, cretisoara, lemn dulce, frasin, iarba            rosie, lemn cainesc, limba mielului, piperul baltii, porumb, rachitan,            roinita, scanteiuta, sclipeti, sorbestrea, splinuta, stejar, soparlita,            traista ciobanului, trifoiste de balta, urzica moarta alba.<br />
Mialgii- iedera, spanz.<br />
Miastenii- ghiocei, roinita.<br />
Micoze- afine, arnica, banuti, brustur, ceapa, coada calului, Ginseng,            maces, nuc, trandafir.<br />
Micsorarea fluxului menstrual- catina, coada racului, stejar.<br />
Migrene- angelica, anghinare, banuti, busuioc de camp, ceapa, cimbrisor,            ciubotica cucului, coacaz negru, cretisoara, fenicul, Ginko-Biloba,            grau, hrean, iasomie de padure, lacrimioara, lamai, levantica, lichen            de Islanda, lichen de prun, limba mielului, maces, maghiran, ridiche            neagra, roinita, rozmarin, ruscuta de primavara, salcam, schinduf, scorus,            scorus de munte, sfecla rosie, sunatoare, tei, valeriana, vasc.</p>
<p>Miocardita- ceapa, unguras, vasc.<br />
Miopatie- ghiocei, morcov.<br />
Miopie- afine, corn.<br />
Muscatura de sarpe- maselarita, patlagina, turita mare.<br />
Nastere- angelica, cimbru de gradina.<br />
Nefrite- angelica, anghinare, brustur, capsun, coacaz negru, lemn dulce,            ghimpe, iarba mare, mac de gradina, marar, merisor de munte, mesteacan,            obligeana, orz, osul iepurelui, porumb, porumbar, pufulita cu flori            mici, smochin, spanac, sunatoare, telina, visin, vita de vie, vulturica.<br />
Negi- busuioc, ceapa, coada calului, fag, laptele canelui, lamai, nuc,            ricin, rostopasca, smochin.<br />
Nervi- coriandru, mataciune, vasc.<br />
Nervozitate- cimbru de gradina, ciubotica cucului, ciumafaie, coada            calului, cretisoara, cretusca, levantica, mar, menta, narcisa alba,            patlageaua vanata, salvie, scortisoara, sofran, tei, varza.<br />
Neurastenie- aloe, alun, roinita, scanteiuta.<br />
Neurodermite- coada calului, 3 frati patati.<br />
Nevralgii diverse- angelica, arnica, brad, carpen, ceapa, cimbrisor,            cimbru de gradina, ciubotica cucului, cretusca, dalac, hrean, iarba            neagra, iedera, maselarita, musetel, mustar negru, omag, orz, ovaz,            patlagina, piciorul cocosului, plop negru, ridiche neagra, salcie, salba            moale, sanisoara, soc, spanz, splinuta, sporis, sunatoare, usturoi,            vasc, ventrilica, zamosita.<br />
Nevroze- brad, capsun, ceapa, cimbru de gradina, coacaz negru, dalac,            dumbravnic, fragi, ghintura, hamei, isop, levantica, magheran, marar,            maselarita, maturice, nuc, nufar alb, paducel, patlagina, pin, porumbar,            ridiche neagra, schinduf, sparanghel, sunatoare, talpa gastei, valeriana,            varza.<br />
Noduli scrofulosi- buberic, varza.<br />
Obezitate- afin, agris, aloe, anghinare, brustur, ceapa, coacaz negru,            coacaz rosu, crusin, fenicul, grau, hrean, iarba neagra, iedera, lamaie,            mar, mesteacan, orez, osul iepurelui, papadie, patlageaua rosie, porumb,            praz, prun, salvie, soc, soia, spanac, trifoiste de balta, telina, ulm,            urzica, varza, visin, vita-de-vie.<br />
Oboseala cronica- cicoare, cimbru de gradina, coacaz negru, coada calului,            coada soricelului, cretusca, fenicul, ghintura, Ginko-Biloba, Ginseng,            iarba mare, levantica, nuc, roinita, rotunjoara, rozmarin.<br />
Ochi inflamati- banuti, coacaz negru.<br />
Oftalmologie- afin, morcov.<br />
Oligomenoree- curcubetica, galbenele.<br />
Oligurie- ceapa, lemn dulce, fasole, frasin, fumarita, iarba mare, mar,            mesteacan, papadie, patlageaua vanata, praz, prun, sunatoare, usturoi,            varza, vulturica.<br />
Onanie- hamei, talpa gastei, valeriana<br />
Opareli- grau, maslin, nalba, tataneasa.<br />
Oprirea secretiei de lapte- anin alb, stejar.<br />
Orhita- dalac, echinaceea.<br />
Orjelet- echinaceea, galbenele.<br />
Osteomielita- curcubetica, pochivnic.<br />
Osteoporoza- castan comestibil, coacaz negru, coada racului, coada soricelului,            fragi, ghimber, Ginseng, marar.<br />
Otalgii- mar, maslin, usturoi.<br />
Otita- ceapa, cretisoara, crin alb, crin de padure, echinaceea, lamai,            usturoi.<br />
Otraviri- dafin, floarea soarelui.<br />
Ovare- dalac, marar, zmeur. Oxiuraza- afin, iarba mare, lamai, maces,</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-2-2/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Index alfabetic al afectiunilor care se trateaza cu ajutorul plantelor medicinale partea 1</title>
		<link>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-1/</link>
		<comments>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-1/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 30 Jul 2010 08:52:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>gabi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Alternativa naturista]]></category>
		<category><![CDATA[dictionar tratamente naturiste]]></category>
		<category><![CDATA[plante]]></category>
		<category><![CDATA[remedii naturiste]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://zao.ro/?p=100</guid>
		<description><![CDATA[Abcese- afin, aloe, banuti, brad, brusture, ceapa, cerentel, cimbrisor, crin, fenicul, galbenele, grau, iedera, in, limba mielului, lumanarica, macris, macris iepuresc, marul lupului, maslin, morcov, musetel, nalba, nap, nuc, patlagina, patrunjel, patlagea vanata, pecetea lui Solomon, podbal, porumb, sapunarita, sfecla, smochine, soc, splinuta, sulfina, turita mare, urzica moarta alba, usturoita, vita- de-vie. Accident cerebral- ardei<a href="http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-1/"> <br /><br /> (citeste mai mult...)</a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Abcese- afin, aloe,        banuti, brad, brusture, ceapa, cerentel, cimbrisor, crin, fenicul, galbenele,        grau, iedera, in, limba mielului, lumanarica, macris, macris iepuresc, marul        lupului, maslin, morcov, musetel, nalba, nap, nuc, patlagina, patrunjel,        patlagea vanata, pecetea lui Solomon, podbal, porumb, sapunarita, sfecla,        smochine, soc, splinuta, sulfina, turita mare, urzica moarta alba, usturoita,        vita- de-vie. Accident cerebral- ardei iute, arnica, castan salbatec, calin, nuc, vasc.<span id="more-100"></span><br />
Aciditatea sangelui- telina.<br />
Aciditate stomacala- aloe vera, angelica, cartof, coada calului, fenicul,        maselarita, telina.<br />
Aciditatea urinei- stejar, strugurii ursului<br />
Acnee- aloe, arnica, boz, brustur, capsuni, ceapa, cicoare, cimbrisor, coada        soricelului, echinaceea, fasole, frasin, fumarita, galbenele, ienupar, macris,        marar, menta, mesteacan, nap, nuc, nasturel, orez, orz, papadie, patlagina,        patrunjel, patlagea rosie, plop negru, podbal, ridiche, rostopasca, rozmarin,        salcam, sapunarita, scaiul dracului, scanteiuta, sfecla, spanac, trandafir,        trei frati patati, turita mare, turta, telina, untul pamantului, urechelnita,        urzica mica, varza.<br />
Acrocianoza- ciubotica cucului, talpa gastei, coacaz negru.</p>
<p>Actinomicoze- plop negru.<br />
Acufene- aloe vera.<br />
Adenita- buberic, busuioc, ceapa, curpen, echinaceea, iedera, in, morcov,        nuc, patlagina, praz, salvie, sfecla de zahar, varza.<br />
Adenom de prostata- ghimpe, ginseng, mei pasaresc, patrunjel, pufulita cu        flori mici, urzica moarta alba, talpa gastei.<br />
Adenoviroze- boz, busuioc, ceapa, echinaceea, ienupar.<br />
Adinamie- maturice.<br />
Aerofagie- cimbru, coriandru, lamai, menta, roinita, salcam, ventrilica.<br />
Afectiuni bucale- afin, brustur, busuioc salbatec, catina, cerentel, coacaz        negru, musetel, nalba, papadie, paducel, patrunjelul campului, trandafir.<br />
Afectiuni cardiace- afin, alun, anghinare, castan comestibil, catina, coacaz        rosu, coada soricelului, lacramioare, mazare, maces, maturice, mesteacan,        nuc, osul iepurelui, paltin, papadie, paducel, patlagea vanata, pin, porumb,        prun, ruscuta de primavara, salba moale, scortisoara, secara, sfecla rosie,        soia, spanac, sparanghel, talpa gastei, troscot, telina, vasc, vita de vie,        zmeur.<br />
Afectiuni circulatorii- alun, castan comestibil, micsunele ruginite, paducel,        scrantitoare alba.<br />
Afectiuni dermatologice- aloe vera, levantica, limba mielului, mar, molid,        mur, nalba, patrunjel, scaiul dracului, sovarf, spanac, trei frati patati,        untul pamantului, ventrilica.</p>
<p>Afectiuni digestive- calomfir, leustean, mazare, macris, maslin, molid,        musetel, nuc, orez, ovaz, patrunjel, praz, rotunjoara, sanisoara, scumpie,        silur, sovarf, turta, telina.<br />
Afectiuni endocrine- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot.<br />
Afectiunile esofagului- mustar alb.<br />
Afectiunile gatului- orz, prun.<br />
Afectiuni ginecologice- brad, calin, coada racului, cretisoara, marar, strugurii        ursului, sunatoare, troscot, zmeur.<br />
Afectiuni hepatice si a vezicii biliare- aloe vera, brustur, calomfir, cerentel,        isop, lichen de Islanda, linarita, maces, marul lupului, maslin, orz, porumb,        prune, pufulita cu flori mici, revent, ridiche neagra, rostopasca, rotunjoara,        rozmarin, scanteiuta, schinel, sfecla rosie, siminoc, sparanghel, splinuta,        sporis, sunatoare, sofran, tei, trifoi de balta, telina, visin.<br />
Afectiuni intestinale- aloe vera, anason, angelica, brustur, ciumafaie,        linarita, mazare, matreta bradului, orez, praz, revent, sanisoara, scumpie.<br />
Afectiunea maduvei spinarii- coada soricelului, salvie.<br />
Afectiuni metabolice- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot, turta.<br />
Afectiuni neuro-psihice- macris, obligeana, ovaz, paducel, pelin, sfecla,        trifoiste de balta, untul pamantului, ventrilica.<br />
Afectiuni oculare- aloe vera, arnica, mataciune, mur, patrunjel, silur,        sulfina, telina.<br />
Afectiuni ale ovarelor- marar, mei pasaresc, telina.<br />
Afectiuni ale pancreasului- marul lupului.</p>
<p>Afectiuni respiratorii- anason, brustur, caltunasi, ceapa, cimbrisor, lemnul        Domnului, limba mielului, mar, molid, morcov, mur, ovaz, pin, pir, plamanarica,        vinerita, viorea.<br />
Afectiuni renale si ale vezici urinare- albastrele, anason, brustur, cartof,        cerentel, cimbrisor, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, lasnicior,        ipcarige, leustean, limba mielului, maghiran, mei pasaresc, menta, mesteacan,        micsunele ruginite, navalnic, nemtisori de camp, obligeana, papadie, perisor,        pir, plamanarica, plop negru, porumb, porumbele, priboi, rotunjoara, scanteiuta,        schinduf, schinel, sfecla rosie, siminoc, smochine, soc, sorbestrea, sporis,        strugurii ursului, sulfina, 3 frati patati, troscot, untul pamantului, urzica        mica, ventrilica, vetrice, vinarita, visin.<br />
Afectiuni stomatologice- angelica, brustur, cerentel, ciumafaie, coacaz        negru, coada soricelului, mustar alb, obligeana, patrunjelul campului.<br />
Afectiunile splinei- armurariu, linarita, ovaz, rostopasca, sporis, telina.<br />
Afectiunile urechii- lacramioare, untul pamantului.<br />
Afectiuni vasculare- castan comestibil, coada soricelului, maces, papadie,        patlagina, patrunjel, patlagea rosie, salvie, secara, traista ciobanului,        vasc.<br />
Afectiuni tumorale- plop negru.<br />
Afonie- brancuta, cais, telina, varza.<br />
Afrodiziac- angelica, cuisoare, lemnul domnului, macris.<br />
Afte- afin, busuioc, calomfir, cimbrisor, coada calului, coada soricelului,        cretisoara, ienupar, lamai, lemn cainesc, levantica, morcov, mur, nalba,        naprasnic, nuc, ovaz, patlagina, patrunjelul campului, raculet, rasgoace,        salcie, salvie, sclipeti, splinuta, sporis, soparlaita, tataneasa, trandafir,        turita mare, telina, untul pamantului.<br />
Albuminurie- coada calului, porumb, troscot, telina, vasc.<br />
Alcoolism- ardei iute, cimbru, pedicuta, revent, varza.<br />
Alergie- brustur, coada calului, coada soricelului, maces, nasturel, nuc,        ovaz, pepene galben, ridiche neagra, 3 frati patati, turita mare<br />
Algii-ardei iute, vinarita.<br />
Alienatie mintala- maselarita.<br />
Alopecie- ardei iute, brustur, brustur dulce, calomfir, caltunasi, ceapa,        coada calului, coada soricelului, cretusca, ienupar, levantica, lumanarica,        maghiran, maselarita, merisor de munte, mesteacan, mutatoare, nasturel,        norocel, nuc, obligeana, pedicuta, plop negru, porumb, ricin, rozmarin,        salcie, salvie, sapunarita, sporis, stanjenei, urzica mica, urzica moarta        alba.<br />
Amenoree- coada calului, isop, limba mielului, pelin.<br />
Ameteli- angelica, cimbrisor, coacaz negru, lacramioare, levantica, menta,        negrilica, nuc, paducel, sanisoara, vasc.<br />
Amigdale- brad, buberic, busuioc, cartof, capsun, ceapa, cerentel, coacaz        negru, coada calului, cretusca, crin alb, lamai, lichen de Islanda, mar,        mur, musetel, naprasnic, nuc, patlagina, patrunjelul campului, porumb, secara,        smochine, sorbestrea, tei, toporas, turita mare, zmeur.<br />
Anemie- cais, cartof, catina, cicoare, cimbrisor, cimbru, coacaz negru,        coada calului, coada racului, cretisoara, lamai, lemnul Domnului, mazare,        maces, mar, maslin, mur, nuc, orz, paltin, papadie, patrunjel, patlagea        vanata, pelin, prun, revent, roinita, rozmarin, schinduf, sfecla rosie,        sorbestrea, spanac, turta, urzica, urzica mica, varza, vita- de-vie, zmeur.<br />
Anexite- porumb.</p>
<p>Angina- aloe, angelica, anghinare, buberic, ceapa, coacaz negru, ienupar,        lamai, lemn cainesc, limba boului, matreata bradului, mur, mustar negru,        nap, naprasnic, nuc, obligeana, paducel, pin, priboi, rapita, roinita, rostopasca,        secara, smochina, traista ciobanului, turita mare, vinerita.<br />
Angiocolite- afin, anghinare, brad, crusin.<br />
Angoasa- cimbru, levantica, paducel, roinita.<br />
Anorexie- afin, albastrele, aloe, anason, anghinare, busuioc salbatec, busuioc,        caltunasi, cicoare, cimbru, coacaz negru, coada soricelului, coriandru,        cretisoara, isop, leustean, lichen de Islanda, mesteacan, negrilica, obligeana,        orz, paltin, papadie, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pepene galben,        podbal, revent, ridiche neagra, roinita, rotunjoara, salvie, sanisoara,        scaiul dracului, schinduf, schinel, scumpie, sovarf, sparanghel, sofran,        tarhon, trifoiste de balta, troscot, turita mare, telina, unguras.<br />
Antrax- arnica, lasnicior.<br />
Anurie- ceapa, pin, schinduf.</p>
<p>Anxietate- isop, narcisa alba, talpa gastei, telina, valeriana.<br />
Apoplexie- cimbru, ciubotica cucului.<br />
Aritmii cardiace- angelica, cicoare, lacrimioara, levantica, maturice, ruscuta        de primavara, talpa gastei, unguras.<br />
Arsuri- afin, aloe, arnica, cartof, catina, ceapa, cimbrisor, coada racului,        coada soricelului, cretusca, crin, in, ienupar, levantica, limba mielului,        lumanarica, maces, maslin, musetel, nasturel, norocel, nuc, orez, patlagea        vanata, patrunjelul campului, plop negru, salcie, schinel, sclipeti, smochin,        sorbestrea, sovarf, spanac, stanjenei, stejar, sunatoare, tataneasa, ulm,        untul pamantului, urzica moarta alba, ventrilica, vinerita, volbura.<br />
Artrita- agris, anason, angelica, anghinare, ardei iute, bujor, cais, cartof,        catina, ceapa, cicoare, coacaz negru, coacaz rosu, coada calului, coada        racului, cretusca, lacrimioara, lemnul Domnului, lemn dulce, limba mielului,        mar, mesteacan, mustar negru, orz, papadie, patlagea rosie, patlagea vanata,        pedicuta, plop negru, porumb, porumbar, ridiche neagra, rozmarin, salata,        scai vanat, schinduf, sfecla rosie, sunatoare, telina, usturoita, varza,        vasc, visin.<br />
Ascarizi- maces, schinduf, secara, vetrice.<br />
Ascita- banuti, ceapa, cretusca, isop, lamai, mesteacan, ovaz, patrunjel,        patrunjelul campului, pelin, pir, porumb, praz, splinuta, sofranas, tarhon,        turta, ulm, varza.<br />
Astenii- agris, busuioc, cais, cartof, capsun, ceapa, cicoare, cimbru, coacaz        negru, coacaz rosu, coriandru, lamai, limba boului, maces, macris iepuresc,        maghiran, mar, marar, menta, morcov, nuc, ovaz, paducel, papadie, patlagea        rosie, patrunjel, praz, prun, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, smochina,        sovarf, spanac, sparanghel, telina, varza, vita de vie, zmeur.<br />
Astm- aglica, aloe, amareala, angelica, arnica, banuti, busuioc, caltunasi,        carcel, ceapa, cimbrisor, cimbru, ciumafaie, coada soricelului, ipeca, isop,        lamai, lasnicior, levantica, limba mielului, lumanarica, maselarita, morcov,        musetel, narcisa alba, negrilica, nemtisori de camp, orz, ovaz, patlagina,        pin, plop negru, pochivnic, podbal, ridiche neagra, rodul pamantului, rostopasca,        rotunjoara, rozmarin, salata, salvie, scanteiuta, sovarf, stanjenei, sulfina,        sunatoare, talpa gastei, tataneasa, trandafir, 3 frati patati, trifoi rosu,        trifoiste de balta, turita mare, unguras, urzica mica, usturoita, valeriana,        vasc, ventrilica, vindecea, vinarita,<br />
Atacuri cerebrale- mar.<br />
Ateroscleroza- afin, anghinare, capsun, ceapa, coacaz negru, coada soricelului,        lacrimioara, lamai, mar, marar, morcov, nuc, papadie, paducel, patlagina,        pepene galben, pin, prun, scorus de munte, secara.<br />
Atonie digestiva- agris, ardei iute, ceapa, cicoare, coacaz rosu, lichen        de Islanda, mataciune, menta, obligeana, orz, patrunjel, patlagea rosie,        praz, revent, ridiche neagra, roinita, rozmarin, schinel, siminoc, sunatoare,        stevie, talpa gastei, talpa matei, tarhon, turita mare.<br />
Atonie musculara- albastrele, cretisoara.<br />
Atonia vezicii urinare- spanac, telina.<br />
Atrofie musculara- cimbru.<br />
Avitaminoze- capsun, catina, coacaz negru, coacaz rosu, maces, macris iepuresc,        mesteacan, sfecla rosie, urzica, urzica mica.<br />
Avort- vetrice.<br />
Azotemie- afin, ceapa, mesteacan, orez, ovaz, orz, patlagea rosie, praz,        troscot, vita de vie.<br />
Balanite- musetel.<br />
Balonari- afin, anason, banuti, brustur, busuioc, chimen, cimbrisor, cimbru,        coada soricelului, coriandru, cuisoare, feciorica, maghiran, mataciune,        menta, musetel, obligeana, papadie, patrunjel, plop negru, rozmarin, salvie,        scaiul dracului, scorus de munte, sofran, tintaura.<br />
Bataturi- ceapa, crin, iarba de soaldina, iedera, marar, norocel, paducel,        ricin, rostopasca, siminoc, stanjenel, urechelnita.<br />
Batranete- castan comestibil, visin.<br />
Betie- cimbru, dafin.<br />
Blefarita- asmatui, echinaceea, feciorica, patlagina, silur<br />
Blenoragie- deditei, feriga, osul iepurelui, scaiul dracului.<br />
Blocaj arterial- Ginko- Biloba.<br />
Boala Alzheimer- fasole, Ginko-Biloba<br />
Boli de buze- banuti, busuioc.<br />
Boli de colagen- mur.<br />
Bolile creierului- Ginko- Biloba.<br />
Bolile coloanei vertebrale- coacaz negru</p>
<p>Boli de dinti- obligeana.<br />
Boala Durhing- (dermatita herpetiforma) porumb.<br />
Boli de ficat- anghinare, armurariu, corn, fasole, fragi, ghintura, gutui,        iedera, ipcarige, limba mielului, macris, macris iepuresc, mar, marar, menta,        mesteacan, musetel, papadie, patlageaua rosie, pedicuta, pufulita cu flori        mici, scumpie, tarhon, turita mare, tintaura, soparlaita, visin.<br />
Boli de gat- ciubotica cucului, nalba, papadie.<br />
Boli genitale- frasin, pedicuta.<br />
Boli glandulare- fragi, ridiche neagra, zmeur.<br />
Boli infectioase- cuisoare, ghimpe, limba mielului, morcov, nalba,<br />
Boli inflamatorii- Ginseng.<br />
Boli de inima- coada calului, fasole, ghiocei, Ginko- Biloba, hrean, pepene        galben, ridiche neagra.<br />
Boli intestinale si rectale- albastrele, capsun, grau, mac de gradina, naprasnic,        sclipeti, zmeur.<br />
Boli limfatice- nasturel<br />
Boli renale- anghinare, brad, coacaz negru, coada calului, coada soricelului,        crin, dracila, fragi, ienupar, linarita, maces, mei pasaresc, merisor de        munte, mur, nasturel, pin, prun, rapita, rasgoace, salata, tarhon, 3 frati        patati.<br />
Boli de nervi- aloe, angelica, brad, dafin, fasole, Ginko-Biloba, Ginseng,        iasomie de padure, praz, sunatoare, visin.<br />
Boli de oase- nuc.<br />
Boli de ochi- galbenele, naprasnic, turita mare.</p>
<p>Boli de piele- anin alb, crusin, fasole, fragi, Ginko-Biloba, grausor, iarba        mare, nasturel, nuc, orez, pepene galben, turita mare, turta, telina, ulm.<br />
Boala Parkinson- maselarita.<br />
Boli pulmonare- albastrele, alun, brad, ciubotica cucului, coacaz negru,        fag, feciorica, tataneasa, ulm.<br />
Boli reumatice- dracila, fag, hrean, ienupar, mesteacan, nuc, plop negru,        ulm.<br />
Boli de sange- pepene galben<br />
Boli de splina- pufulita cu flori mici.<br />
Boli de stomac- corn, hamei, ipcarige, limba mielului, morcov, turta, vetrice.<br />
Bolile tubului digestiv- anghinare, pelin, sunatoare.<br />
Bolile urechii- iedera, vindecea.<br />
Boli uterine- deditei, naprasnic.<br />
Boli venerice-patrunjelul campului, tataneasa.<br />
Bolile vezicii biliare- armurariu, hamei, marar.<br />
Bolile vezicii urinare- limba mielului, lumanarica, nasturel, patrunjel,        pedicuta, pir, porumbar, salata, sunatoare, turta.<br />
Bradicardie- lacramioare.<br />
Bronhidroza- pin, podbal, salvie.<br />
Bronsite- afin, albastrele, aloe, amareala, anason, angelica, banuti, brad,        brancuta, brustur, busuioc, busuioc de camp, catina, ceapa, chimen, cimbrisor,        cimbru, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, coada soricelului,        coriandru, dafin, echinaceea, feriga, gutui, hrean, iarba mare, iedera,        ienupar, ipcarige, ipeca, isop, jneapan, limba mielului, lumanarica, mac        de camp, mar, morcov, mur, musetel, mustar negru, nalba, nap, naprasnic,        nasturel, negrilica, orz, osul iepurelui, ovaz, patlagina, patrunjelul campului,        pin, piper, plamanarica, plop negru, pochivnic, podbal, ridiche neagra,        rotunjoara, roua cerului, rozmarin, salata, salvie, sapunarita, scai vanat,        scorus de munte, siminoc, sorbestrea, sovarf, sparanghel, splinuta, stanjenel,        sulfina, sunatoare, sofran, sofranas, tarhon, tataneasa, tei, 3 frati patati,        trifoiste de balta, turta, telina, unguras, urzica mica, urzica moarta alba,        usturoi, soparlaita, vita -de-vie, zmeur.<br />
Bube- busuioc, calapar, ciumafaie, dovleac, 3 frati patati.<br />
Bufeuri- angelica, calin, secara, tei.</p>
<p>Bulimie- angelica.<br />
Bursite- spanz<br />
Calculi biliari- brustur, catina, ciubotica cucului, coacaz negru, isop,        lemnul Domnului, porumb, turita mare.<br />
Calculi renali- coacaz negru, coada racului, isop, jneapan, lemn dulce,        naprasnic, osul iepurelui, porumb, turita mare, urzica, varza,<br />
Calculi vezicali- ciubotica cucului, coacaz negru, isop.<br />
Calmant iritatii oculare- albastrele<br />
Calozitati- iarba de Soaldina<br />
Cancer- aloe, angelica, armurar, arnica, banuti, brustur, carpen, calin,        capsun, catina, canepe codrului, ceapa, coacaz negru, coada calului, coada        racului, coada soricelului, curcubetica, dovleac, dracila, fasole, floarea        soarelui, galbenele, ghimber, ghimpe, Ginko-Biloba, Ginseng, grau, iarba        de Soaldina, ienupar, in, lamai, limba boului, mazare, macris, macris iepuresc,        mar, marar, marul lupului, morcov, mur, naprasnic, nasturel, norocel, nuc,        obligeana, orez, orz, ovaz, papadie, patrunjel, patlagea vanata, pedicuta,        plop negru, prun, pufulita cu flori mici, rascoage, ridiche neagra, rostopasca,        salata, scai magaresc, schinduf, sfecla, sfecla rosie, soc, soia, spanac,        tataneasa, toporas, troscot, turita mare, telina, urechelnita, usturoi,        varza, vasc, visin.<br />
Candidoze-afin, cimbru, ghiocei, levantica, marul lupului, molid, plop negru,        salvie, scumpie.<br />
Cangrena- hrean, lemnul Domnului, usturoi, usturoita<br />
Cardialgii- mustar negru<br />
Cardiopatii ischemice- hrean, maces, menta, mesteacan, orz, paducel, roinita,        rozmarin<br />
Cardiopatii- hamei<br />
Carii- morcov<br />
Cataracte- aloe, galbenele, papadie, priboi.<br />
Cataruri intestinale- limba mielului, patlagina, urzica moarta alba, vulturica<br />
Cataruri respiratorii (bronhice, etc)- amareala, limba boului, musetel,        omag, pin, turta, telina<br />
Cataruri urinare- limba mielului, merisor de munte, paducel, varza,<br />
Cearcane- albastrele, isop, musetel<br />
Cefalee- anason, angelica, busuioc, carcel, ciubotica cucului, dumbravnic,        hamei, lamai, levantica, mur, rostopasca, schinduf, zmeur.<br />
Celulita- anghinare, brustur, ceapa, cimbru, cretusca, fenicul, iedera,        levantica, papadie, patrunjel, pir, porumbar, prun, roinita, rozmarin, salvie,        troscot.<br />
Cervicite- brad, echinaceea, galbenele<br />
Cheaguri de sange- Ginko- Biloba<br />
Cheilita- busuioc, gutui<br />
Chelie- calomfir, carpen, cimbru, iarba mare, rostopasca, urzica mica.<br />
Cherato-dermii- busuioc, ricin<br />
Chist ovarian- coada soricelului, ipeca, naprasnic.<br />
Chisturi- coada calului, ipeca, naprasnic.<br />
Chist renal- naprasnic<br />
Chist seboreic- coada calului, mar.<br />
Cicatrici cheloide- arnica, tataneasa.<br />
Cicatrizarea ranilor- afin, marul lupului<br />
Ciclu abundent- cretusca, gorun, mur, naprasnic.<br />
Ciclu neregulat- ceapa, leustean, marar, micsunele ruginite, mur, smochine,        telina, zmeur.<br />
Circulatie periferica deficitara- galbenele, ghimber, Ginko-Biloba, Ginseng,        hrean, mustar alb, obligeana, paducel, piper negru, salcie, telina.<br />
Ciroze- anghinare, armurariu, banuti, catina, ceapa, coacaz rosu, frag,        ghintura galbena, marul lupului, orz, pedicuta, pufulita cu flori mici,        rasgoace, varza, ventrilica.<br />
Cistita- afin, batranis, brancuta, catina, cimbru, coada soricelului, fasole,        ghimpe, iarba neagra, in, jneapan, levantica, limba mielului, maces, merisor        de munte, nalba, nap, naprasnic, orz, osul iepurelui, patrunjel, pin, pir,        plamanarica, porumb, porumbar, pufulita cu flori mici, roiba, rotunjoara,        schinduf, smochine, sorbestrea, spanac, strasnic, sunatoare, toporas, tintaura,        visin, zamosita, zmeur.<br />
Cisto-pielita- ghimpe<br />
Climacteriu- deditei, Ginseng, paducel, sunatoare<br />
Cloruremie- ceapa, praz<br />
Colagenoze- pepene galben, siminoc<br />
Colecistita- anghinare, ceapa, dracila, echinaceea, frasin, galbenele, iarba        mare, mar, menta, papadie, patrunjel, porumb, prun, ridiche neagra, rostopasca,        rozmarin, siminoc, sunatoare, turita mare, tintaura.<br />
Colesterol marit- afin, brustur, capsuni, catina, ciumafaie, coacaz negru,        fasole, floarea soarelui, fragi, Ginko-Biloba, Ginseng, patrunjel, usturoi,        visin.<br />
Colibaciloze- afin, morcov, praz.<br />
Colici- maslin, musetel, patrunjel, schinel.</p>
<p>Colici abdominale- brancuta, brustur, busuioc, busuioc de camp, calin, chimen,        coada racului, coada soricelului, dumbravnic, iarba neagra, leustean, nuc,        obligeana, roinita, stanjenel, trifoi rosu, valeriana, ventrilica.<br />
Colici biliare (si hepatice)- cicoare, coada soricelului, fumarita, limba        mielului, mac, margareta, papadie, rozmarin<br />
Colici intestinale si stomacale- albastrele, chimen, coada soricelului,        coriandru, dumbravnic, isop, maghiran, menta, negrilica, roinita, roua cerului,        schinel, scorus de munte.<br />
Colici nefritice (renale)- alun, calin, dracila, limba mielului, mac de        gradina, mesteacan, ovaz, pir, porumb, roiba, telina, varza, zmeur.<br />
Colita- brad, catina, cuisoare, hrean, limba mielului, mataciune, musetel,        orz, pochivnic, revent, roinita, sfecla rosie, smochine, sunatoare, talpa        gastei, toporas, varza.<br />
Colita de fermentatie- brustur, busuioc, busuioc de camp, cimbru, maghiran,        orez, plop negru, rachitan, sorbestrea, sovarf, ulm, visin.<br />
Colita de putrefactie- cerentel, dovleac, grau, mataciune, mur, patrunjel,        plop negru.<br />
Colon iritabil- molid<br />
Colorarea parului- musetel<br />
Comedoane- mar, patlageaua rosie, trandafir.</p>
<p>Comotii cerebrale- banuti, ceapa<br />
Congestia ficatului (hepatica)- anghinare, cicoare, iarba mare, lamai, papadie,        salata, turita mare, vita de vie<br />
Congestia splinei- cicoare, papadie, vita de vie<br />
Congestie cerebrala- ceapa, priboi<br />
Congestie genitala- hrean, omag, pin<br />
Congestie pulmonara- pin, zmeur, salcie.<br />
Congestie renala- cretusca</p>
<p>Congestii- salcie<br />
Conjunctivita- albastrele, cerentel, echinaceea, fenicul, galbenele, gutui,        lacramioare, musetel, paducel, silur, soc, turita mare.<br />
Constipatie- agris, albastrele, angelica, ardei, armurar, asmatui, banuti,        babornic, brustur, capsun, catina, cicoare, cimbru, coacaz negru, coada        calului, coada soricelului, crusin, curcubetica, dovleac, dracila, drobita,        dud, fasole, fenicul, fragi, frasin, fumarita, grau, hrean, iarba neagra,        in, lemnul Domnului, lemn dulce, leustean, limba mielului, maces, mar, maslin,        micsunele ruginite, molid, morcov, mur, mustar alb, mutatoare, nalba, nasturel,        nuc, obligeana, papadie, paducel, patlageaua rosie, patlageaua vanata, pedicuta,        pelin, pepene galben, pepene rosu, porumb, praz, priboi, prun, ricin, roinita,        rozmarin, salata, salba moale, schinel, secara, sfecla rosie, slabanog,        smochine, soc, soia, spanac, stanjenei, sofranas, stevie, talpa gastei,        toporas, 3 frati patati, untul pamantului, urzica moarta alba, varza, visin,        vita de vie, volbura, zmeur.<br />
Contractii de natura nervoasa- ciubotica cucului.<br />
Contuzii- angelica, arnica, brad, calomfir, castan salbatec, ciubotica cucului,        coada calului, coada soricelului, crin alb, hamei, isop, limba boului, naprasnic,        patrunjel, pecetea lui Solomon, perisor, salvie, sorbestrea, turita mare,        telina, untul pamantului.<br />
Convalescenta- afin, agris, alun, angelica, castan comestibil, catina, coacaz        negru, coada calului, coada racului, fasole, ghintura galbena, Ginseng,        lamai, lichen de Islanda, mar, paltin de camp, paducel, schinduf, sfecla        rosie, spanac, sparanghel, trifoi alb, troscot, tintaura, vita de vie.<br />
Convulsii- maselarita, patlageaua vanata, vasc.</p>
<p>Cosmetica (tratamente)- afin, angelica, arnica, brustur, cuisoare, maslin,        orez, trandafir, 3 frati patati.<br />
Cosmaruri- tei<br />
Crampe- aloe, ardei, fenicul, limba mielului, menta, pedicuta<br />
Crampe menstruale- valeriana<br />
Crampe musculare- pedicuta, roinita, valeriana.<br />
Crampe stomacale- coriandru, gorun, iedera, sorbestrea<br />
Crampe uterine- angelica,</p>
<p>Crapaturile pielii- ceapa, ciumafaie, coacaz negru, galbenele<br />
Crapaturile sanilor- plumanarica,<br />
Crestere- alun, castan comestibil, coacaz negru, fasole, lamai, orez, ovaz,        soia, spanac.<br />
Cresterea dintilor- stanjenei<br />
Cresterea diurezei- albastrele<br />
Crize dureroase reumatice- ardei iute, hrean, mustar, sovarf<br />
Crize de nervi- schinduf, vasc<br />
Crize migrenoase- hrean, unguras, visin<br />
Crustele scalpului- floarea soarelui, in, nuc(ulei)<br />
Cuperoza- afin, asmatui, castan salbatec, canepa codrului, levantica, nalba,        rozmarin.<br />
Debilitate- hrean, ovaz<br />
Decalcifiere- castan comestibil, coada calului.<br />
Deficiente de memorie- Ginko- Biloba,<br />
Degenerescenta- Ginseng<br />
Degeraturi- galbenele, gorun, gutui, hrean,<br />
Delirum tremens- maselarita<br />
Dementa- Ginko-Biloba, obligeana</p>
<p>Demineralizare- mar, morcovi, orz, ridiche neagra, salata, sfecla rosie,        soia, sparanghel, telina, varza, visin, vita de vie.<br />
Depresie- alun, castan comestibil, catina, cicoare, cimbru, coada calului,        fenicul, ghintura galbena, grau, limba mielului, maghiran, obligeana, spanac,        sunatoare, varza, visin.<br />
Dereglari de ritm cardiac- paducel<br />
Dereglari glandulare- alun, ceapa, nuc, papadie, praz, salvie.<br />
Dereglari hormonale- angelica, lemnul Domnului.<br />
Dereglari menstruale- mei pasaresc, sunatoare<br />
Dermatite- afin, aloe, alun, brustur, catina, cicoare, coacaz rosu, coada        calului, deditei, hamei, iarba mare, mesteacan, morcov, musetel, nalba,        nuc, osul iepurelui, papadie, patrunjel, pir, plop negru, porumbar, rachitan,        sapunarita, soparlita, toporas, untul pamantului, vita de vie, zmeur.<br />
Descuamarea pielii- hrean,<br />
Dezechilibru nervos- roinita<br />
Dezinfectant intestinal- mur</p>
<p>Dezintoxicare- telina.<br />
Diabet- afin, aloe, alun, angelica, anghinare, brustur, brustur dulce, busuioc,        cartof, capsun, catina, ceapa, cicoare, coada calului, cretisoara, dovleac,        dud, echinaceea, fasole, fragi, Ginko-Biloba, ienupar, in, lemnul Domnului,        mar, maslin, nasturel, nuc, orz, ovaz, papadie, pir, porumb, praz, salata,        salvie, schinduf, scortisoara, secara, soia, spanac, sparanghel, troscot,        turita mare, telina, urzica, varza, zmeur.<br />
Diaree- afin, aglica, albastrele, busuioc salbatec, busuioc, cais, calomfir,        carpen, capsun, catina, ceapa, cerentel, cimbrisor, coada racului, corn,        cretisoara, cretusca, drete, dud, fag, fragi, gorun, gutui, iarba neagra,        ienupar, in, lemnul Domnului, maces, macris, macris iepuresc, mataciune,        matreata bradului, menta, merisor de munte, molid, morcov, mur, musetel,        narcisa alba, naprasnic, navalnic, nuc, nufar alb, orez, orz, ovaz, patlagina,        perisor, plamanarica, plop negru, porumbar, rachitan, raculet, rascoage,        revent, roinita, rotunjoara, salcie, salvie, sanisoara, scaiul dracului,        schinduf, sclipeti, scumpie, slabanog, sorbestrea, splinuta, stejar, strugurii        ursului, soparlaita, tataneasa, trandafir, trifoi rosu, troscot, turita        mare, ulm, urechelnita, urzica, urzica mica, urzica moarta alba, usturoi,        usturoita, visin, vulturica, zmeur.<br />
Diateze- fasole, nasturel, turita mare.<br />
Digestie dificila- angelica, armurariu, banuti, cais, fenicul, ghintura        galbena, grau, hrean, macris iepuresc, mataciune, obligeana, papadie, piper        negru, roinita, rozmarin, sanisoara, sparanghel, telina, varza.</p>
<p>Dischinezie biliara- anghinare, busuioc, cartof, cicoare, coacaz rosu, coada        soricelului, coriandru, crusin, cuisoare, frasin, fumarita, galbenele, ghintura        galbena, iarba mare, maslin, matraguna, menta, nasturel, orz, papadie, pochivnic,        porumbar, pufulita cu flori mici, revent, ridiche neagra, roinita, rostopasca,        rozmarin, salba moale, salvie, sapunarita, scanteiuta, sfecla rosie, siminoc,        talpa matei, tarhon, turita mare, tintaura, unguras, valeriana.<br />
Discopatie- brad, brusture.<br />
Disfunctia glandelor sudoripare- pin<br />
Disfunctii hepatice- cretusca, cuisoare<br />
Disfunctii sexuale- ghimber,<br />
Disfunctii stomacale- cuisoare<br />
Disgravidie- arnica, schinel.</p>
<p>Dismenoree- angelica, calin, ceapa, cerentel, coada calului, coada racului,        curcubetica, deditei, frasin, galbenele, grau, iarba mare, lemnul Domnului,        limba mielului, mur, musetel, obligeana, orz, patrunjel, pelin, roinita,        soia, sofran, traista ciobanului, tintaura, urzica moarta alba, valeriana,        zmeur.<br />
Dispepsie- albastrele, aloe, anason, angelica, armurariu, cais, cartof,        cerentel, cimbrisor, dovleac, frasin, ghintura galbena, gutui, ienupar,        in, lemnul Domnului, maghiran, mar, mataciune, mesteacan, nuc, obligeana,        patrunjel, pelin, piper, pochivnic, revent, ridiche neagra, schinduf, sunatoare,        sofran, troscot, tintaura.<br />
Dispnee- paducel<br />
Distonie neuro- vegetativa- angelica, brustur dulce, talpa gastei.<br />
Distrofia miocardului- dud<br />
Disurie- albastrele<br />
Dizenterie- afin, aglica, dovleac, drete, lemnul Domnului, fag, mar, musetel,        orz, ovaz, paducel, porumbar, rachitan, revent, sanisoara, schinduf, slabanog,        sorbestrea, sovarf, troscot, urzica, usturoi.<br />
Duodenita- roinita<br />
Dureri articulare- deditei, ghimber,<br />
Dureri de abdomen- arnica, brancuta, coada racului, coriandru, fenicul,        mataciune, menta.<br />
Dureri de cap- anghinare, banuti, busuioc, cartof, ceapa, cicoare, ciubotica        cucului, dumbravnic, grau, hrean, iasomie de padure, marar, menta, mutatoare,        nuc, sovarf, tarhon, unguras, vindecea.<br />
Dureri de dinti- cimbrisor, cuisoare, ghimber, gorun, lemnul Domnului, sovarf,        tarhon.<br />
Dureri de ficat- nuc, rostopasca</p>
<p>Dureri de gat- ardei iute, carpen, ceapa, ciumafaie, coacaz negru, lemnul        Domnului, mac rosu, plop negru.<br />
Dureri de hemoroizi- cerentel<br />
Dureri de inima- porumbar<br />
Dureri de ochi- ciubotica cucului, ciumafaie, crin alb, lemnul Domnului.<br />
Dureri de picioare- ciumafaie, lemnul Domnului, urzica moarta alba.<br />
Dureri de piept- lemnul Domnului, lumanarica, macris iepuresc, orz, sanisoara.<br />
Dureri de reumatism- angelica, ardei iute, brad, carpen, ceapa, cimbrisor,        cimbru, fag, frasin, ghimber, hrean, maghiran, menta, naprasnic, nuc, papalau,        rozmarin, schinel, slabanog, sovarf, trifoi rosu, vasc.<br />
Dureri de rinichi- orz, unguras<br />
Dureri de spate si musculare- angelica, cretusca.<br />
Dureri de stomac- aloe, calin, coada soricelului, dumbravnic, lumanarica,        patrunjel, porumbar, priboi, raculet, rostopasca, scaiul dracului, slabanog.<br />
Dureri de urechi- musetel, urechelnita, urzica moarta alba<br />
Dureri diverse &#8211; aloe, brustur, cuisoare, drete, hrean, maslin, mustar negru,        obligeana, omag, papalau, patlageaua vanata, piciorul cocosului, pin, piper        negru, porumb, praz, rachita, ridiche neagra, rodia, roinita, salcie, smochine,        spanz, sunatoare, soparlaita, tataneasa, tei, untul pamantului, zmeur.<br />
Dureri interne- scortisoara.<br />
Dureri in zona pelviana- cerentel<br />
Dureri menstruale- cerentel, coada racului, coada soricelului, curcubetica.<br />
Dureri musculare- varza<br />
Dureri ovariene- cimbru<br />
Dureri renale- coada soricelului<br />
Dureri sciatice- cimbrisor, cimbru<br />
Dureri uterine- coada racului, roinita</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/index-alfabetic-al-afectiunilor-care-se-trateaza-cu-ajutorul-plantelor-medicinale-partea-1/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Murul – alternativa pentru aparate fitness</title>
		<link>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/murul-%e2%80%93-alternativa-pentru-aparate-fitness/</link>
		<comments>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/murul-%e2%80%93-alternativa-pentru-aparate-fitness/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 30 Jul 2010 08:42:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator>gabi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Alternativa naturista]]></category>
		<category><![CDATA[diaree]]></category>
		<category><![CDATA[inflamatii ale gingiilor]]></category>
		<category><![CDATA[murul]]></category>
		<category><![CDATA[vitamina C]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://zao.ro/?p=98</guid>
		<description><![CDATA[Murul este un arbust cu ghimpi ce creste in regiunile de ses si munte, formand hatisuri greu de patruns. Poporul il mai numeste si rug-de-munte, amura sau mur-negru. Fructele sale negre, murele, placute la gust, dulci-acrisoare, sunt bogate in acizi organici si vitamine, fiind considerate un bun intaritor al organismului, usor laxativ in special in<a href="http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/murul-%e2%80%93-alternativa-pentru-aparate-fitness/"> <br /><br /> (citeste mai mult...)</a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Murul este un arbust cu ghimpi ce creste in regiunile de ses si munte,  formand hatisuri greu de patruns. Poporul il mai numeste si  rug-de-munte, amura sau mur-negru.<br />
Fructele sale negre, murele, placute la gust, dulci-acrisoare, sunt bogate in acizi organici si vitamine,  fiind considerate un bun intaritor al organismului, usor laxativ in  special in cazul persoanelor obeze care vor sa slabeasca fara sa  foloseasca aparate de fitness incomode.<br />
Medicina foloseste frunzele – Folium Rubi fruticosi – pentru efectul lor  astringent si tonic, fiind recomandate in tratamentul diareei, iar sub  forma de gargara in inflamatiile gingiiior, gurii si gatului. Ele contin  tanin, flavone, acizi organici, vitamina C etc.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://zao.ro/medicina/alternativa-naturista/murul-%e2%80%93-alternativa-pentru-aparate-fitness/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Erupţia dinţilor la bebeluşi</title>
		<link>http://zao.ro/mama-si-copilul/eruptia-dintilor-la-bebelusi/</link>
		<comments>http://zao.ro/mama-si-copilul/eruptia-dintilor-la-bebelusi/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Jul 2010 13:39:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>gabi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mama si copilul]]></category>
		<category><![CDATA[dinti]]></category>
		<category><![CDATA[eruptie]]></category>
		<category><![CDATA[gingii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://zao.ro/?p=92</guid>
		<description><![CDATA[Erupţia = ieşirea dintelui la suprafaţa gingiei • Chiar înainte de erupţia dentară, curăţaţi gingiile copilului după fiecare masă cu ajutorul unui tifon înmuiat în apă. Odată cu apariţia dinţilor, puteţi folosi o periuţa de dinţi cu păr moale şi pastă de dinţi fluorurata de dimensiunea unui bob de mazăre. • Simptomele erupţiei dinţilor încep<a href="http://zao.ro/mama-si-copilul/eruptia-dintilor-la-bebelusi/"> <br /><br /> (citeste mai mult...)</a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Erupţia = ieşirea dintelui la suprafaţa gingiei<br />
• Chiar înainte de erupţia dentară, curăţaţi gingiile copilului după  fiecare masă cu ajutorul unui tifon înmuiat în apă. Odată cu apariţia  dinţilor, puteţi folosi o periuţa de dinţi cu păr moale şi pastă de  dinţi fluorurata de dimensiunea unui bob de mazăre.<span id="more-92"></span><br />
• Simptomele erupţiei dinţilor încep să apăra cu aproximativ 2 luni  înainte de erupţia primului dinte şi continuă intermitent.<br />
• Erupţia primului dinte este de obicei în jurul vârstei de 6 luni, deşi  se pot întâlni şi excepţii. Dentitia primară (20 de dinţi &#8220;de lapte&#8221;)  trebuie să apăra între 6 luni şi 3 ani în totalitate. Aceşti dinţi vor  cădea între 6 şi 11 ani.<br />
• Există bebeluşi care se nasc cu dinţi erupti (se numesc dinţi  neonatali), dar aceştia nu rămân pe arcadă şi se pierd curând după  naştere.<br />
• Primii dinţi care erup sunt, de regulă, incisivii centrali  mandibulari, la aproximativ 6 luni.Urmează apoi cei 4 incisivi  superiori.<br />
Restul dinţilor vor apărea periodic, de obicei, în perechi de câte doi  pe fiecare arcadă, până când cei 20 de dinţi au erupt complet, la vârstă  de 2 ani şi jumătate. Cei din urmă dinţi care erup sunt ultimi doi  molari<br />
• Setul complet de dinţi de lapte este prezent în gură de la vârstă de 2  ani până la vârstă de 5 ani şi trei luni sau 6 ani.<br />
• Această este o îngrijorare frecventă a părinţilor, dar este un proces  perfect natural, creând spaţiul necesar pentru erupţia dinţilor  permanenţi.<br />
• Regulă de erupţie: la fiecare 6 luni, aproximativ 4 dinţi vor erupe.  În cazul în care copilul dumneavoastră are 12 luni ar trebui să  aşteptaţi că dinţi să erupă.<br />
• Trebuie să ştiţi următoarele: dinţii tind să erupă în perechi, dinţii  inferiori erup de obicei înaintea celor superiori, la fetiţe erup mai  repede, dinţii de pe arcadă erup în perechi, una în dreaptă şi altă în  stânga<br />
• La vârstă de 2 sau 3 ani toţi dinţii temporari trebuie să fie erupti.<br />
• În timpul erupţiei dentare bebeluşii îşi duc mâinile la gură pentru că  presiunea pe gingie îi mai calmează.<br />
• Puteţi masă gingiile bebeluşului cu degetul, primele treceri ale  degetului pe gingie pot fi puţin inconfortabile, dar ei devin relaxaţi  dacă se continuă masajul.<br />
• Puteţi furniza lucruri răcite pentru a mesteca: jucăriile răcite în  frigider, inele speciale răcite.<br />
• Gelurile pentru erupţia dentară conţin un anestezic uşor şi  antiseptic, se aplică o mică cantitate pe vârful degetului curăţ şi se  masează încet zonă afectată gingiei maxim de 6 ori pe zi.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://zao.ro/mama-si-copilul/eruptia-dintilor-la-bebelusi/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Remedii naturiste pentru celulită</title>
		<link>http://zao.ro/anunturi/remedii-naturiste-pentru-celulita/</link>
		<comments>http://zao.ro/anunturi/remedii-naturiste-pentru-celulita/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Jul 2010 13:36:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>gabi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Anunturi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://zao.ro/?p=89</guid>
		<description><![CDATA[• Tratament naturist cu creţuşcă a) infuzie din două linguriţe cu plantă uscată şi mărunţită peste care se toarnă o cană (250 ml) cu apa clocotită; se lasă acoperită 20 de minute, se strecoară şi se aplică comprese pe locul unde există celulită; b) decoct din 200 g plantă uscată şi mărunţită la trei litri<a href="http://zao.ro/anunturi/remedii-naturiste-pentru-celulita/"> <br /><br /> (citeste mai mult...)</a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>• Tratament naturist cu creţuşcă<br />
a) infuzie din două linguriţe cu plantă uscată şi mărunţită peste care  se toarnă o cană (250 ml) cu apa clocotită; se lasă acoperită 20 de  minute, se strecoară şi se aplică comprese pe locul unde există  celulită;<br />
b) decoct din 200 g plantă uscată şi mărunţită la trei litri de apă; se  fierb acoperite 20 de minute şi se lasă puţin la răcit. Apoi se  strecoară şi se adaugă apei de baie din cadă. Baia durează 15-20 de  minute şi se masează sub apa locurile unde s-a instalat celulită;<br />
c) decoct din 20-60 g rădăcină marunfita la o cană (250 ml); se fierb  15-20 de minute; se strecoară ; se aplică comprese pe locurile afectate  de celulită ;<br />
d) infuzie din 5-10 g plantă uscată şi mărunţită peste care se toarnă  100 ml apă clocotită; se lasă acoperită 20 de minute ; se beau  cinci-şase linguri pe zi.</p>
<p>• Tratament naturist cu iederă.  Cataplasmă, din fierberea frunzelor proaspete tocate mărunt în făină de  în la care se adaugă apa. Fierberea durează 20-25 de minute şi se lasă  la răcit până la călduţ. Pastă obţinută se aplică caldă pe locul unde se  află celulită.<br />
• Tratament naturist cu vită de vie. Infuzie din frunze peste care se  pun doi litri de apă clocotită şi se lasă acoperită 20-25 de minute.  Infuzia se strecoară şi se spală locul afectat de celulită. Se aplică  comprese calde timp de 20 de minute, apoi se ridică şi se pun frunzele  opărite, care se ţin tot 20 de minute.</p>
<p>• Masaj cu zahăr şi ulei. Într-un bol,  amestecaţi ulei special pentru bebeluşi şi zahăr (proporţia este  aproximativ 3 părţi ulei cu o parte zahăr-în cantităţi mici, pentru ca  de fiecare dată trebuie să prepari din nou amestecul). Înainte de  fiecare dus, masaţi-vă cu acest produs pe zonele afectate. Zahărul va  acţiona ca exfoliant, în timp ce textura   uleiului va lăsa pielea fină  şi mătăsoasă.<br />
• Masaj cu ulei de museţel. Planta are proprietăţi antiinflamatorii,  curative, de activare a circulaţiei sanguine şi ajută la eliminarea  toxinelor din epidermă. În urma aplicării unui tratament cu museţel,  pielea devine mai fermă şi netedă, iar celulita dispare. Se prepară o  tinctura de museţel din 40 g flori macerate timp de 6-8 ore în patru  linguri de alcool. Se împarte maceratul în două părţi egale. O parte se  depozitează într-o sticluţă închisă la culoare, iar în cealaltă se  adaugă 100 ml ulei de măsline. Preparatul se fierbe timp de două-trei  ore, apoi se filtrează prin presare şi se depozitează într-o sticlă de  culoare închisă. Zonele afectate de celulită se masează cu ulei de  museţel amestecat cu tinctură (20 ml tinctură la 60 ml ulei de museţel),  timp de 15-20 minute în fiecare seară.</p>
<p>• Cafeaua. Se amestecă zaţ de cafea cu  ulei de măsline şi se obţine o pastă care este la fel de eficientă ca  oricare altă loţiune din comerţ. Acest amestec trebuie să fie masat pe  zonele corpului afectate de celulită, apoi îndepărtat prin clătire.<br />
• Ulei de masaj din: ulei de măsline, suc de lămâie şi grapefruit.  Pentru a-l prepara aveţi nevoie de: 8 linguri ulei de măsline, 20  picături de suc de lămâie, 2 linguri suc de grapefruit<br />
• Infuzie de păpădie. Se va bea zilnic o cană cu infuzie de păpădie. Se  pun 1-2 linguriţe de plantă uscată la o cană de apă fierbinte, se lasă  10 minute, se strecoară, apoi se adaugă o felie de lămâie şi se bea  infuzia neindulcita.<br />
• Salata anti-celulitică. Se aleg doi pumni de frunze tinere de păpădie,  înainte ca planta să înflorească, se spală bine sub jet de apă rece, se  rup dacă sunt prea mari, se aşează în salatieră, iar în momentul  servirii, se stropesc cu un sos preparat din două linguri de ulei de  măsline şi o lingură de zeamă de lămâie, puţină apă rece şi sare.  Frunzele de păpădie se pot combina cu frunze de măcriş, ceapă verde,  usturoi verde sau mărar.<br />
• Eliminarea toxinelor. Pentru eliminarea toxinelor: beţi zilnic 1 cană  de ceai de şoc şi o  de ceai verde antiadipos; beţi zilnic sucul  proaspăt de la o lămâie.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://zao.ro/anunturi/remedii-naturiste-pentru-celulita/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cancerul se vindeca!</title>
		<link>http://zao.ro/medicina/cancerul-se-vindeca/</link>
		<comments>http://zao.ro/medicina/cancerul-se-vindeca/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Jul 2010 13:33:53 +0000</pubDate>
		<dc:creator>gabi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Alternativa naturista]]></category>
		<category><![CDATA[Medicina]]></category>
		<category><![CDATA[cancer]]></category>
		<category><![CDATA[monica tatoiu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://zao.ro/?p=86</guid>
		<description><![CDATA[Monica Tatoiu a venit la emisiunea lui Cătălin Măruţă, &#8221;Happy Hour&#8221;, ca să povestească ce veşti i-au dat medicii din Statele Unite in legătură cu boala de care suferă: cancer la sân. Veselă şi cu un zâmbet care lumina întreaga încăpere doamna Tatoiu a mărturisit însă că nu are nimic la sân şi că e<a href="http://zao.ro/medicina/cancerul-se-vindeca/"> <br /><br /> (citeste mai mult...)</a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Monica Tatoiu a venit la emisiunea lui Cătălin Măruţă,  &#8221;Happy Hour&#8221;, ca să povestească ce veşti i-au dat medicii din Statele  Unite in legătură cu boala de care suferă: cancer la sân. Veselă şi cu  un zâmbet care lumina întreaga încăpere doamna Tatoiu a mărturisit însă  că nu are nimic la sân şi că e sănătoasă tun. <span id="more-86"></span><br />
</strong></p>
<p><strong><a title="Monica Tatoiu e sănătoasă" rel="lightbox[roadtrip]" href="http://www.libertatea.ro/usr/thumbs/thumb_687_x_900_0-271465-monica_tatoiu_sanatoasa.jpg" target="_blank"><img class="alignright" title="Monica Tatoiu e sănătoasă" src="http://www.libertatea.ro/usr/imagini/0-271465-monica_tatoiu_sanatoasa.jpg" alt="Monica Tatoiu e sănătoasă" width="240" height="314" /></a></strong>Monica  Tatoiu a mărturisit că a fost la New York, în Statele Unite, unde a  făcut un întreg set de analize care să îi confirme în ce stadiu este  boala sa şi dacă este absolut necesar să i se extirpe un sân, aşa cum îi  spuseseră <a href="http://www.libertatea.ro/stire/veste-soc-primita-de-monica-tatoiu-de-la-medicul-ei-mi-a-spus-ca-trebuie-sa-mi-taie-un-san-292082.html" target="_blank"><strong>medicii de  la clinica din Viena</strong></a>, la care a fost în urmă cu  aproape două luni. După câteva zile de aşteptare Monica Tatoiu a primit o  veste-şoc care a bucurat-o enorm: nu numai că nu trebuia să se mai  opereze, dar nici măcar nu are cancer. Este sănătoasă tun.</p>
<p>De  asemenea, doamna Tatoiu a mărturisit că e posibil să fi scăpat de  această boală după ce a sunat-o un pensionar din Reşinţa, care i-a dat o  reţetă băbească drept remediu.</p>
<p>Timp de mai multe săptămâni  fosta directoare de la Oriflame a urmat acest tratament şi, ulterior, în  urma analizelor, a descoperit că a ajutat-o foarte mult, dacă nu chiar a  scăpat-o de boala groaznică.</p>
<p><strong>Iată remediul care a scăpat-o pe Monica Tatoiu de  cancer:<br />
</strong></p>
<p>- Lăptişor de matcă: 4 g<br />
- Miere de salcâm: 1,5 kg<br />
- Polen  măcinat: 300 g<br />
- Ser fiziologic: 20 dl (decilitri)<br />
- Tinctură de  propolis: 150 g<br />
<strong><a title="dr. Codruț Țuțu" rel="lightbox[roadtrip]" href="http://www.libertatea.ro/usr/thumbs/thumb_180_x_252_0-271535-untitled3.jpg" target="_blank"><img title="dr. Codruț  Țuțu" src="http://www.libertatea.ro/usr/imagini/0-271535-untitled3.jpg" alt="dr. Codruţ Țuţu" width="160" height="224" /></a></strong><br />
Toate  acestea se amestecă şi compoziţia se pune la frigider. Se ia în fiecare  dimineaţă şi seara câte o linguriţă ca atare sau cu o ceaşcă de ceai sau  cafea.</p>
<p><strong>Dr. Codruţ Ţuţu: «E un tratament recunoscut»</strong></p>
<p>“Amestecul de produse apicole cu ser fiziologic este un tratament  recunoscut, care întăreşte imunitatea şi ajută organismul să lupte cu  cancerul. El trebuie urmat doar sub supraveghere medicală specializată.  Rezultatele pot fi miraculoase, însă depind de fiecare bolnav în parte,  de tipul cancerului şi de stadiul lui”, ne-a declarat dr. Codruţ Țuţu  (foto), specialist în acupunctură şi apifitoterapie la clinica Pirasan  (telefon 021.619.11.17).</p>
<p>﻿</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://zao.ro/medicina/cancerul-se-vindeca/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ghidul atingerii- fereastra bebelusului tau catre lume</title>
		<link>http://zao.ro/mama-si-copilul/ghidul-atingerii-fereastra-bebelusului-tau-catre-lume/</link>
		<comments>http://zao.ro/mama-si-copilul/ghidul-atingerii-fereastra-bebelusului-tau-catre-lume/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 12 Jul 2010 18:43:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>gabi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mama si copilul]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://zao.ro/?p=72</guid>
		<description><![CDATA[Bine ai venit la sectiunea .. Ghidul atingerii- fereastra bebelusului tau catre lume&#8221;, un mic ghid care sa te ajute sa explorezi impactul magic al atingerii asupra dezvoltarii bebelusului tau. Stiai ca atingerea afectuasa, prin contactul direct al pielii, este la fel de importanta pentru dezvoltarea bebelusului tau ca si mancarea, impiedicand schimbarile hormonale si<a href="http://zao.ro/mama-si-copilul/ghidul-atingerii-fereastra-bebelusului-tau-catre-lume/"> <br /><br /> (citeste mai mult...)</a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Bine ai venit la sectiunea .. Ghidul atingerii- fereastra bebelusului tau catre lume&#8221;, un mic ghid care sa te ajute sa explorezi impactul magic al atingerii asupra dezvoltarii bebelusului tau. Stiai ca atingerea afectuasa, prin contactul direct al pielii, este la fel de importanta pentru dezvoltarea bebelusului tau ca si mancarea, impiedicand schimbarile hormonale si psihologice si ajutand la dezvoltarea sa emotionala, sociala si cognitiva?<span id="more-72"></span></p>
<p><em>&#8220;Atunci cand cuvintele nu au prea multa semnificatie pentru micutul tau, o simpla atingere inseamna totul. Simtul atingerii este activat inca din pantec, la nastere pielea bebelusului fiind unul din cele mai dezvoltate organe senzoriale. Prin atingerea afectuasa si contactul direct cu pielea poti ajuta la dezvoltarea sanatoasa a bebelusului tau.&#8221;</em></p>
<p>Pielea sanatoasa este vitala pentru asigurarea unei experiente pozitive in ceea ce priveste atingerea, indiferent daca este vorba despre schimbarea scutecelor sau despre o imbratisare.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>Atingerea inca din pantec</strong></span></p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em><span style="color: #000000;">Simtul atingerii la bebelui este activat inca din pantec si se dezvolta treptat in timpul sarcinii:</span></em></span></p>
<ul>
<li>Inca de la cinci saptamani si jumatate de sarcina, buzele si nasul bebelusului tau sunt sensibile la atingere.Pana in a noua saptamana, barbia, sprancenele, pleoapele si bratele pot sa simta atingerea: in a zecea saptamana de sarcina si picioarele bebelusului tau devin sensibile la atingere.</li>
<li>In a douasprezecea saptamana aproape intreaga suprafata de piele este sensibila la atingere.</li>
<li>Daca vei avea gemeni, bebelusii tai vor lua contact unul cu celalalt in jurul a douasprezece saptamani.</li>
<li>In a douazeci si sasea saptamana de sarcina, bebelusul va putea sa raspunda nu numai la atingere, dar si la sunete si se poate chiar misca in ritmul muzicii.</li>
<li>In timpul ultimelor saptamani de sarcina, o proportie semnificativa a reactiilor bebelusului va fi la atingere si sunet.</li>
<li>In timpul ultimei perioade a sarcinii bebelusii lovesc si se misca in pantec si isi ating piciorusele si fata.Asta stimuleaza si favorizeaza dezvoltarea creierului.</li>
</ul>
<p>Deci, inca din momentul in care se naste, bebelusul tau intelege si doreste sa invete despre lumea din jurul sau prin dezvoltarea simtului atingerii.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>Pielea bebelusului tau</strong></span></p>
<ul>
<li>La nastere pielea bebelusului este unul din cele mai dezvoltate organe senzoriale, de aceea ce mai mare parte a cunostintelor si observatiilor asupra lumii vin cu ajutorul atingerii.</li>
<li>Pielea bebelusului are milioane de terminatii nervoase, toate aceste terminatii sunt sensibile la lumea din exterior si il ajuta pe bebelus sa adune informatii si sa trimita mesaje la creier.</li>
<li>Pielea unui nou-nascut este ca o sursa de informatie, organizator si procesor. Raspunde la schimbarile de mediu cum ar fi temperatura, textura hainelor si a asternuturilor si atingerea mamei: il ajauta de asemenea sa isi regleze temperatura corpului si circulatia sagvina, actioneaza ca o bariera impotriva infectiilor si a materialelor toxice, daunatoare si proceseaza vitamina D.</li>
<li>Pielea bebelusului se reinoieste surprinzator de repede; elibereaza un milion de celule de piele la fiecare ora si ca raspuns, la fiecare patru ore, sunt generate doua noi straturi de piele.</li>
</ul>
<p>In ciuda capacitatilor sale miraculoase, pielea unui nou-nascut este mai subtire si mai sensibila decat la orce alta varsta si poate fi afectata foarte repede, se poate usca sau deveni incomoda. Pielea afectata se poate apoi irita mai usor si este predispusa la alergii si infectii mai repede decat pielea protejata. Este important sa ai grija de pielea bebelusului tau pentru a te asigura ca va puteti bucura impreuna de atingeri delicate.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>Importanta atingerii pentru bebelusul tau</strong></span></p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em><span style="color: #000000;">Prin intermediul unei atingeri afectuase poti contribui la o dezvoltare fericita si sanatoasa a bebelusului tau.</span></em></span></p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em><span style="color: #000000;"> <strong>Social</strong></span></em></span></p>
<p>Bebelusii invata repede cum sa dezvolte relatii dupa modul in care sunt tratati, iar daca bebelusul tau primeste multa dragoste si afectiune prin intermediul atingerii va invata sa ii trateze pe ceilalti la fel cand va creste.</p>
<p><strong><em>Emotional</em></strong></p>
<p>Este un soc pentru bebelus atunci cand este expus lumii exterioare si in felul acesta pierde siguranta, caldura pantecului. Incurajand sentimente ca apropierea si increderea, atingerile afectuase vor ajuta bebelusul sa se dezvolte puternic emotional si in afara pantecului.<br />
<strong><em>Cognitiv</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong>Atingerea ta iubitoare ajuta la stimularea dezvoltarii creierului, ca rezultat al unor schimbari hormonale si a cresterii glucozei.</p>
<p><strong><em>Psihologic</em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong>Atingerile delicate si afectuase ajuta la inbunatatirea ritmului respiratiei, circulatiei, digestiei si matabolismului; ajuta de asemenea la intarirea sistemului imunitar si intensifica somnul. Tinand copilul aproape de tine sau atingandu-i pieptul poti sa il calmezi sau sa ii incetinesti bataile inimii.</p>
<p><em>Crearea unor legaturi prin intermediul atingerii:</em></p>
<p>Atingerea si afectiunea fata de bebelusul tau, relaxeaza milioane de terminatii nervoase din pielea lui. reducand stresul in timp ce il pregatesti pentru un somn linistit.</p>
<p>Este de asemenea un mod ideal de a dezvolta o legatura puternica intre tine si bebelusul tau.</p>
<p>Simtind atingerea si afectiunea mainilor tale, se simte protejat si iubit. Atingerea este o experienta senzoriala si este nepretuita in a va ajuta sa creati o legatura puternica intre voi.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>Importanta atingerii pentru tine</strong></span></p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em><span style="color: #000000;">Sa fii proaspat parinte poate fi una din cele mai grele experiente din lume.Invatand sa impartasesti cu bebelusul tau atingeri afectuase te ajuta sa te bucuri din plin de noul tau rol.</span></em></span></p>
<p><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;"><strong>Crearea unor legaturi prin intermediul atingerilor</strong></span></span></p>
<p><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Contactul direct cu pielea intre tine si bebelusul tau este una dintre principalele surse de echilibrare a oxitocinei, un important hormon ce se gaseste in creier si in circulatia sangvina. Eliberarea oxitocinei scade nivelul hormonilor stresului si are un efect calmant; daca alaptezi, ajuta de asemenea lactatia. Atingerea ajuta la creearea unei legaturi intre tine si bebelus si este primul pas in dezvoltarea unei relatii unice.</span></span></p>
<p><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;"><strong>Bunastarea</strong></span></span></p>
<p>Atingerea stimuleaza organismul tau sa elibereze endorfine, care produc un sentiment de relaxare si bunastare.</p>
<p>Atingerea si imbratisarea te ajuta de asemenea sa te destresezi. Profita de oportunitatea unei atingeri, unei imbratisari fata de bebelusulk tau si ia-o ca pe un &#8221; factor care te ajuta sa te simti bine&#8221;.</p>
<p>Bucura-te de satisfactia de al schimba sau imbaia si a il imbraca cu un lucru curat, in loc sa iei asta ca pe o datorie in plus. Dupa aceea, ridica bebelusul pe umarul tau sau imbratiseaza-l pentru a ii multumi ca lucrati impreuna ca o echipa.</p>
<p><strong><em>Atingerea si contactul direct cu pielea te poate ajuta de asemenea daca suferi de o depresie postnatala.</em></strong></p>
<p><strong><span style="color: #ff0000;">Calatoria bebelusului tau prin intermediul atingerii</span></strong></p>
<p><em>Din momentul in care incepe sa iti creasca pantecul, bebelusul tau incepe calatoria si exploatarea lumii prin intermediul atingerii.</em></p>
<p>Chiar inainte de nastere bebelusul tau incepe saa primeasca si sa raspunda la senzatiile de atingere si sa dezvolte reflexe simple de atingere.</p>
<p>La nastere, socul de a nu mai fi brusc inconjurat de caldura si protectia pantecului tau poate trece nai usor cu ajutorul dragostei, contactului direct cu pielea, grijii si imbratisarilor.Bebelusul tau va invata curand ca se poate simti in siguranta prin intermediul acestor atingeri.</p>
<p>In prima luna, bebelusul deja invata despre lumea ce-l inconjoara prin intermediul atingerilor frecvente si prin experiente senzoriale.</p>
<p>La trei luni, vei observa ca bebelusul tau iti va suge si atinge degetele, explorand si atingand alte obiecte cu ajutorul gurii; asta ii permite sa invete despre forma, textura, dimensiune si gust.</p>
<p>La sase luni, atingerea iubitoare este foarte importanta pentru sistemul digestiv al bebelusului; bebelusii pot fi slabi chiar daca primesc suficienta mancare, din cauza lipsei atingerii si stimularii, astfel incat atingerea iubitoare si contactul este vital pentru sanatatea bebelusului.</p>
<p>La opt luni fundamental necesare pentru dezvoltarea sanatoasa a bebelusului ca si individ sunt diversele forme de contact fizic cum ar fi imbratisarea, cocolosirea, leganatul si sarutatul.</p>
<p>La doisprezece luni poti ajuta sa se dezvolte creierul bebelusului continuand sa ii stimulezi prin intermediul atingerii iubitoare. Mamele care le ofera frecvent si intens stimulare si incurajarea in invatarea si dezvoltarea abilitatilor zilnice, contribuie de obicei la progresul dezvoltarii bebelusului.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>Sfaturi si tehnici pentru atingere</strong></span></p>
<p><span style="color: #000000;"><em>Un ghid practic care il ajuta pe bebelusul tau sa se dezvolte prin intermediul atingerii iubitoare.</em></span></p>
<p><span style="color: #000000;">Este posibil sa fi observat deja ca bebelusul tau raspunde la atingere, de exemplu gadilarea picioruselor sau a mainilor poate avea ca rezultat incercarea lor de a apuca piciorusul sau mana. Atingerea dintre tine si bebelusul tau se poate realiza prin intermediul atingerii varfurilor degetelor, dezmierdarii, imbratisarii, mangaierilor ritmice, saplatului sau curatirii. Acest ghid iti ofera cateva sugestii de atingeri speciale pentru tine si bebelusul tau.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Toti copiii reactioneaza diferit, de aceea ca sa ai parte de cea mai buna experienta a atingerii incearca sa castigi aprobarea bebelusului tau inainte sa-l atingi. Poti face asta tinand ochii inchisi si intrebandu-l bland inainte sa-l atingi; aceasta totodata ii da incredere si comfort bebelusului tau. De obicei bebelusul ofera semnale usor de recunoscut care iti spun cum sau daca vrea sa fie atins de tine. Daca bebelusul pare ca vrea sa se odihneasca si nu vrea sa fie stimulat, respecta-i aceasta nevoie si da-i voie sa doarme.</span></p>
<ul>
<li>Sunt unele momente in care atingerea copilului ar trebui sa fie minima, de exemplu imediat dupa vaccinurile de iminizare. Daca bebelusul tau plange sau are iritatii de pliele sau daca este bolnav, cand corpul sau va simti tandretea, ingrijire sau blandete si leganatul, isi va da seama ca este iubit si ingrijit intr-un moment in care el se simte vulnerabil.</li>
<li>Unii bebelusi pot raspunde prima data cel mai bine la atingerea prin imbracaminte. Alteori senzatia pe care o simt cand sunt dezbracati si vulnerabili poate deveni suparatoare pentru ei, asa ca pastreaza-ti bebelusul imbracat sau acoperit cu un prosop inainte sa experimentezi atingerea.</li>
</ul>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>Sugestii si tehnici ale atingerii</strong></span></p>
<p><strong><em>&#8221; <span style="font-weight: normal;">Lumea bebelusului tau si  dezvoltarea sunt definite prin intermediul pielii sale. Practicand doar cateva atingeri speciale, tu ii poti sustine cu succes toate aspectele dezvoltarii sale&#8221;</span></em></strong></p>
<p><strong><span style="font-weight: normal;">Incearca aceste sugestii de atingere si bucura-te de o experienta magica a legaturii dintre voi in timp ce ajuti la dezvoltarea bebelusului tau.</span></strong></p>
<p><strong><span style="font-weight: normal;">Ca si timpul acordat jocului sau timpul petrecut cu bebelusul tau, timpul acordat schimbarii scutecelor este o excelenta oportunitate pentru a incerca multe metode de atingere iubitoare.</span></strong></p>
<p><strong><span style="font-weight: normal;"><span style="color: #ff0000;"><em>Incantata de cunostinta</em></span></span></strong></p>
<p><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">In timpul sarcinii incearca sa masezi spatele bebelusului prin intermediul burticii tale.</span></span></p>
<p><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;"><strong>Legatura:</strong> asta ii transmite bebelusului tau &#8220;Buna, ce mai faci? &#8211; Abia astept sa te cunosc si sa te tin in brate.&#8221;</span></span></p>
<p><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;"><strong>Dezvoltarea: </strong>asta il ajuta pe bebelus sa devina constient de propriu lui corp si de mediul in care traieste.</span></span></p>
<p><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #ff0000;"><em>Bataia inimii</em></span></span></p>
<p><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Stai jos sau intinde-te alaturi de bebelusul tau. Inbratiseaza-l si atinge-l, in timp ce bebelusul isi sprijina capul de inima ta.</span></span></p>
<p><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;"><strong>Legatura: </strong>asta ii transmite bebelusului tau &#8220;esti in siguranta acum, in bratele mele&#8221;; ascultand bataile inimii tale, bebelusul se simte protejat.</span></span></p>
<p><strong>Dezvoltarea:</strong>tinand bebelusul atat de aproape il ajuti sa isi dezvolte ritmul cardiac, sa isi imbunatateasca circulatia sangvina si sa isi dezvolte creierul.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em>Jocul picioruselor</em></span></p>
<ul>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Intinde bebelusul pe o suprafata plana( podea, pat, saltea pentru schimbat) exact in fata ta.</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Pune-ti palmele intoarse deasupra coapselor bebelusului.</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Misca-ti usor mainile in josul picioruselor pana la talpa, dintr-o singura miscare.</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Incearca sa faci miscari delicate, dar ritmice si repeta de cel putin sase ori procedeul, daca bebelusul este fericit.</span></span></li>
</ul>
<p><strong>Legatura:</strong>asta ii transmite bebelusului tau: &#8220;Stai linistit, totul este bine!&#8221;</p>
<p><strong>Dezvoltarea:</strong>acest tip de miscare alunecoasa elibereaza tensiunea musculara din picioarele bebelusului si ajuta circulatia, ducand la incalzirea talpilor sale daca acestea sunt reci.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em>Atingerea scopului prin schimbatul scutecului</em></span></p>
<ul>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">In timp ce sta intins pe spate, fa ca scopul datului din picioruse sa fie incercarea de a atinge o tinta exacta- cum ar fi o jucarie pufoasa sau o perna.</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Lauda-l cand reuseste sa loveasca perna sau jucaria.</span></span></li>
</ul>
<p><strong>Dezvoltarea:</strong>asta il ajuta sa invete sa raspunda la rugamintea ta; de asemenea dezvolta muschii picioarelor.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em>Gadilatul picioruselor</em></span></p>
<ul>
<li><span style="color: #000000;">Intinde bebelusul pe spate;</span></li>
<li><span style="color: #000000;">Tine-i piciorusele;</span></li>
<li><span style="color: #000000;">Maseaza mici cercuri pe talpa piciorului;</span></li>
<li><span style="color: #000000;">Uita-te cat mai mult posibil in ochii bebelusului.</span></li>
</ul>
<p><strong>Legatura:</strong>asta ii transmite bebelusului &#8220;Buna, ce mai faci?- Haide sa stam de vorba!&#8221;, stimuland si incurajand dialogul.</p>
<p><strong>Dezvoltarea:</strong>o usoara presiune in talpa bebelusului ajuta la relaxarea si alinarea sinusurilor infundate si a colicilor.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em>Jocul cu burtica</em></span></p>
<ul>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Tine bebelusul in brate sau intinde-l pe o suprafata plana;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Maseaza usor burtica bebelusului;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Transforma miscarile si gadilatul in jocuri.</span></span></li>
</ul>
<p><strong>Legatura:</strong>asta ii transmite micutului tau: &#8220;Buna, eu sunt mama ta si sunt distractiva.&#8221;; de asemenea il ajuta pe bebelus sa devina constient de corpul sau.</p>
<p><strong>Dezvoltarea:</strong> atingerile delicate ale burticii ajuta digestia; elimina disconfortul si il scapa de constipatie.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em>Atingerea si dialogul</em></span></p>
<ul>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Stai jos sau intinde-te cu bebelusul;<br />
</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Maseaza-i delicat fiecare degetel in timp ce numeri sau ii canti melodii de leagan.</span></span></li>
</ul>
<p><strong>Legatura:</strong>asta ii transmite bebelusului: &#8220;Asculta vocea mamicii tale si da-ti seama cat de mult te iubeste.&#8221;Asta il ajuta sa isi dea seama ca el sta in acelasi spatiu cu mama sa, ceea ce ii ofera un sentiment de siguranta.</p>
<p><strong>Dezvoltarea:</strong>masarea degetelor ajuta la stimularea si dezvoltarea circulatiei.</p>
<p><strong>Dezvoltarea:</strong>cantatul si dialogul cu bebelusul cu o voce suava poate avea un efect pozitiv asupra dezvoltarii creierului, deoarece ajuta bebelusul sa devina interesat in a-ti asculta vocea.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em>Dezmierdarea si alinarea</em></span></p>
<ul>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Tine-l in brate, dezmiarda-l si uita-te la bebelusul tau;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Dezmiarda-i sprancenele cu o miscare ritmica.</span></span></li>
</ul>
<p><strong>Dezvoltare:</strong> asta ii transmite bebelusului tau: &#8220;Relaxeaza-te si lasa atingerea delicata a mamei sau a tatalui sa faca sa dispara durerea de dinti sau a sinusurilor infundate.</p>
<p><strong>Dezvoltare:</strong> dezmierdarea sprancenelor bebelusului ajuta la cresterea circulatiei sangvine si a drenajului, ceea ce duce la desfundarea sinusurilor, calmand durerea si disconfortul.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em>Esti in siguranta cu mine</em></span></p>
<ul>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Dezbraca bebelusul ca sa i se vada burtica;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Pune cu delicatete ambele maini pe burtica bebelusului, de-o parte si de alta, cu degetele apropiate si palmele in jos;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Incearca sa tii palmele relaxate si nemiscate;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Lasa-ti mainile sa se relaxeze total pe burtica bebelusului tau;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Lasa caldura si delicatetea palmelor tale sa apese usor pielea bebelusului.</span></span></li>
</ul>
<p><strong>Legatura:</strong> acest sentiment de apropiere fata de tine este foarte linistitor si ajuta bebelusul sa se obisnuiasca cu viata din exteriorul pantecului.</p>
<p><strong>Dezvoltare:</strong>asta ii transmite bebelusului tau: &#8220;Caldura mainilor mamicii tale inlatura disconfortul, vanturile sau colicii si te face sa te simti mai bine.&#8221;- de asemenea asta aduce stabilitate in viata bebelusului.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em>Schimbatul scutecelor, vremea gadilatului</em></span></p>
<ul>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Incurajeaza-ti bebelusul sa experimenteze un numar variat de texturi, gadilandu-l cu un material in timp ce ii schimbi scutecul.</span></span></li>
</ul>
<p><strong>Legatura:</strong> te ajuta sa intelegi preferintele bebelusului.</p>
<p><strong>Dezvoltare:</strong>ajuta bebelusul sa se familiarizeze cu diferite texturi si devine constient de cum se simt la atingere unele lucruri.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em>Leaganul</em></span></p>
<ul>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Ia-l in brate si tine-l aproape de pieptul tau astfel incatsa fie cu fata la tine. Inconjoara-l complet cu bratele tale astfel incat sa se simta in siguranta si protejat;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Leagana-l dintr-o parte in alta avand grija sa fie mereu lipit de corpul tau;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Canta-i melodia ta preferata, un cantec de leagan sau pur si simplu sopteste-i ceva la ureche.</span></span></li>
</ul>
<p><strong>Legatura:</strong>asta ii transmite bebelusului tau &#8220;Bucura-te de acest sentiment de dragoste si protectie!&#8221;- bebelusul isi va aduce aminte de aceasta miscare din pantec.</p>
<p><strong>Dezvoltare:</strong>tinand bebelusul asa si leganandu-l dintr-o parte in alta, ajuti la stimularea intestinului, ceea ce duce la o buna digestie.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em>Mangaierea pe spate inainte de culcare</em></span></p>
<ul>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Asigura-te ca in camera este destul de cald;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Dupa baita, tine bebelusul pe genunchi pe un prosop incalzit;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Tine mana dreapta la capatul coloanei vertebrale pentru a ii oferi stabilitate si sigutanta;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Pune mana stanga intinsa pe statele gatului bebelusului, cu palmele in jos;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Aluneca usor cu toata mana pana la baza sirei spinarii dintr-o singura miscare delicata;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Ia mana de pe el, apoi repeta de cateva ori miscarea;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Incearca sa ii canti in acelasi timp.</span></span></li>
</ul>
<p><strong>Legatura:</strong>asta ii transmite bebelusului &#8220;Este timpul pentru alintul dinainte de culcare.&#8221;</p>
<p><strong>Dezvoltarea:</strong>dezmierdand asa spatele bebelusului ii stimulezi abilitatea innascuta de a scapa de reziduri.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em>Leganatul bebelusului</em></span></p>
<ul>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Pune bebelusul pe coapsele tale cu piciorusele indreptate spre tine;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Leagana-i capul cu ajutorul mainilor si balanseaza-l usor dintr-o parte in alta.</span></span></li>
</ul>
<p><strong>Legatura:</strong>atingerea ta si faptul ca iti vede fata il ajuta pe bebelus sa se simta in siguranta si calm.</p>
<p><strong>Dezvoltarea:</strong>cantandu-i sau zambindu-i il incurajezi sa se implice social.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em>Intinderea</em></span></p>
<ul>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Pune bebelusul sa stea pe spate;</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Cu delicatete indoaie-i ambii genunchi spre burtica si apoi intinde-i la loc.</span></span></li>
</ul>
<p><strong>Dezvoltare:</strong>Asta ajuta la eliminarea vanturilor si a colicilor.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><em>Schimbatul scutecului- rotirea pe burtica</em></span></p>
<ul>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Cand bebelusul sta intins pe spate, roteste cu blandete o minge peste burtica lui si in sus si in jos peste picioruse si manute.</span></span></li>
<li><span style="color: #ff0000;"><span style="color: #000000;">Incurajeaza-l sa o ia si sa o atinga.</span></span></li>
</ul>
<p><strong>Dezvoltare:</strong>asta sporeste atentia bebelusului asupra propriului corp si incurajeaza excelent coordonarea.</p>
<p>Dupa aproape 3 luni, speram ca ai practicat aceste atingeri iubitoare si vei fi in stare sa alegi diferite miscari, de care sa te bucuri alaturi de bebelusul tau cand doresti.Poate vei descoperi unele miscari proprii pe care bebelusul sa le placa.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://zao.ro/mama-si-copilul/ghidul-atingerii-fereastra-bebelusului-tau-catre-lume/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

